Despre prejudecăţi, în Justiţie

Zice undeva Duiliu Zamfirescu ca "Daca vrei sa judeci, trebuie sa aibi puterea de a te desface de nenumaratele prejudecati ce-ti intuneca vederea'. De-a lungul anilor, am vazut, din nefericire, ce inseamna "cataracta' judecatorului. Verdicte influentate ba de culoarea pielii acuzatului, ba de statutul sau social sau politic, ba de o campanie mediatica ticaloasa. Judecatorul, chiar si imbracat in "toga', va fi intotdeauna un produs al societatii din care provine. Un cumul de prejudecati, un om supus vremuirii.

Si-apoi cum sa te "desfaci' de ele, cum sa le azvarli in pragul salii de judecata, cand ti-au devenit... cod deontologic ? Rob al atator idei preconcepute, judecatorul sfarseste prin a asculta glasul "cetatii' si prin a i se supune docil. Cu putine exceptii, hotararile judecatoresti sunt dictate de prejudecatile momentului si locului. Convingerea magistratului nu e altceva decat ecoul "strazii', restul este doar subiect de seminarii, de dezbateri pur teoretice. De un an si ceva, M.C.V.-ul este cea mai sinistra dintre prejudecati. In numele acesteia sunt sacrificate principii de drept si destine, ori se sparg greve parlamentare. "Totul pentru tara !', e sloganul cinic al ipocriziei politice bastinase. Raportul de tara e in parg, cateva rubrici sunt inca goale, dar cifrele cu indicatori se stiu deja. Cineva le-a scris cu creionul, sigur de deznodamantul proceselor monitorizate. Justitia romana e musai sa se arate dreapta, dar dura, cu ai corupti. Si nemiloasa, ca si-asa ne dojeneste aspru Occidentul ! Unde mituitorii si mituitii n-ajung neam la puscarie, ci raman in libertate, ca nu-s intr-atat de periculosi sa fie izolati de semenii lor. In colonia damboviteana, mita e cu mercurial. 4000 de lei, 5 ani de parnaie, si mai departe socotiti voi. Sa pretinzi judecatorului neaos sa se elibereze de sinistra prejudecata inseamna a-l instiga la sabotaj. La nesupunere politica, si abia asteapta Jupanul din Deal sa-l demaste ca uneltitor la infranarea euroatlantica a Romaniei. Oricum, va trece si prejudecata "M.C.V.', alta o va inlocui, iar judecatorul va avea de-a pururi privirea intunecata...

Sala de judecata respira anevoie, cu plamanii atinsi de oftica. Tuberculosii penali stau randuiti in boxa si viseaza la libertatea zarita dincolo de ferestrele imprimavarate. Pe o bucata de hartie alba, intinsa pe un trepied, ruleaza imagini inregistrate de organele coercitive, atat de dragi presedintelui - "caprar'. Cateva minute, lumea se zgaieste la ecranul improvizat si nu pricepe nimic. "Filmuletul' e prezentat de-a-ndoaselea, cu susul in jos, si tehnicianul nu e in stare sa-i gaseasca leacul. Intamplarea e sugestiva pentru anumite dosare penale, fiindca, adesea, procurorul ia o realitate si o asaza invers. Din ratiuni superioare de stat ori din interes personal, sau din frustrare, dintr-o patima neinteleasa altminteri. Daca judecatorul este "desfacut' de prejudecati, ordinea naturala a lucrurilor nu va suferi cine stie cat si va fi reinstaurata. Ce te faci insa in situatia in care el refuza, atent sa nu supere acuzarea ? Sau cand nu-si mai da seama care este ordinea fireasca, prea obisnuit cu scenarii juridice de-a-ndoaselea. Caci apararea n-are privilegiul procurorului de a taifasui, pe indelete, in spatele 'scenei' judiciare, cu magistratul judecator ....

Stiti ce cred eu ? Mi-a venit dintr-odata, hodoronc-tronc, martor al atator istorioare derulate prin salile de judecata. Ascultandu-i pe avocati si justitiabili adresandu-se pretoriului. Stimabililor si onorabililor judecatori, flatandu-i si infasurandu-i in cuvinte mieroase. In laude si complimente care mai de care, in fraze de-un patetism lacrimos, capabile sa inmoaie inimi de piatra. Ei bine, un astfel de spatiu, al linguselii si captarii bunavointei, nu putea sa poarte alt nume decat... Curte. Da, recunosc, noi, avocatii, si justitiabilii facem in permanenta curte judecatorilor, doar, doar, i-om indupleca la solutii cumsecade. Ca la inevitabilele prejudecati pe care le cara cu ei, nu poti sa le ceri mereu dreptate.