Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In 1988 era lansat celebrul film "The Accused" ("Acuzata"), in regia lui Jonathan Kaplan. Jodie Foster facea aici un rol extraordinar – Premiul Oscar (1989) pentru cea mai buna actrita intr-un rol principal. Sarah Tobias, o tanara libertina, intra intr-o seara intr-un bar plin de barbati incinsi de alcool. E frumoasa, poarta o fusta foarte scurta, tocuri, nu are sutien pe sub bluza, este usor drogata si, mai ales, are o stare de excitare extrem de provocatoare. Nu este de mirare ca lucrurile degenereaza. Initial, Sarah se prinde in jocul erotic de grup, dar la un moment dat se sperie si spune clar, raspicat: NU. Dar lucrurile nu mai pot fi oprite, si violul in grup are loc. Sarah reclama la politie violul, dar constata ca toata lumea este impotriva sa – ca "si-a cautat-o" cu lumanarea – devenind, din reclamant legal, acuzat moral. Filmul este, de fapt, o dezbatere pe tema ciocnirii dintre doua viziuni. O viziune misogina, masculina si agresiva a apararii, care vrea sa o scoata vinovata pe Sarah pentru ca a provocat niste "bieti" barbati ametiti de bautura. Si viziunea umana si corecta, cred eu, a acuzarii – care va si avea castig de cauza, in final, la proces – potrivit careia un viol nu este scuzabil in nici un fel de imprejurare, indiferent de cine este victima. Astfel, chiar si un viol asupra unei prostituate bete, dezbracate si provocatoare, dar care a apucat sa spuna "NU" clar, cu martori, actului sexual fortat, este o crima la fel de grava.
Dupa aparitia stirii despre eleva de 17 ani de la Liceul "Jean Monnet" – "violata" de profesorul de sport in timpul unei excursii – au inceput sa iasa la iveala detalii care ne arata ca, cel mai probabil, nu a fost vorba despre un viol. De altfel, incadrarea juridica a faptei profesorului a fost de "intretinere de raporturi sexuale cu o minora", nu de viol. Opinia publica s-a impartit in doua tabere: cei care iau apararea elevei si cei care iau apararea profesorului. Adevarul este, ca de obicei, mai ales in astfel de cazuri, la mijloc. Din multitudinea de informatii care circula in mass-media in acest moment, se contureaza niste directii de investigare clare. Una ar fi comportamentul fetei din anii in care a urmat cursurile liceului din Belgia, inainte de a se transfera anul acesta la Liceul "Monnet". Si apoi, desigur, comportamentul sau din noaptea presupusului viol.
Legat de asta, recomand oricarui adult sa se duca intr-o zi in curtea unui liceu din Bucuresti si sa asculte CE si CUM vorbesc elevii intre ei in pauza sau cand chiulesc in grupuri in curtea scolii. Situatia este absurda: curtile scolilor sunt inchise si pazite de agenti de securitate. Elevii nu pot iesi, dar pot chiuli linistiti in curte, nu-i intreaba nimeni nimic. Am asistat recent, in curtea scolii, la o ora de sport de la clasa a VII-a (copii de 13 ani). Copiii jucau baschet sub "supravegherea" unei profesoare care le "fluiera" doar faulturile si greselile de joc, nu si limbajul de o violenta si o obscenitate socante.
Continuam sa fim scandalizati de aceste evenimente pur si simplu pentru ca nu COMUNICAM cu copiii nostri si habar nu avem ce au devenit, cine SUNT, ce stiu, ce vor, ce fac si ce gandesc. Poate ca daca am fi mai atenti am intelege, din comportamentul si gandirea lor, in ce lume traim.
