Deveselu, de la ruși la americani

Baza militară de la Devaselu devine un reper important pe harta NATO, consfințit în documentele summitului de la Varșovia. Jens Stoltenberg, secretarul general al Organizației va dezvolta cu siguranță subiectul Scutului în conferințele publice din cele două zile are reuniunii. Până în 2018, când sistemul antirachetă defensiv va fi operațional integral după finalizarea unei baze-soră cu Deveselu - în Polonia, este de urmărit evoluția programului balistic al Iranului, amenințarea anihilată de scut. Sistemul construit de SUA la nivel planetar mai are de pus sub protecție și direcția de atac anunțată de Coreea de Nord.

O incursiune în istoria locului notat pe hărțile strategice, menționat acum de liderii lumii ca un punct de maxim interes militar arată fluiditatea de interese politico-militare în care a fost antrenată România. După 1944, când URSS s-a instalat în Europa de Est, la Deveselu rușii au construit o bază militară aeriană, cu putere de regiment de aviație. La Caracal, în contextul tensiunilor cu Iugoslavia lui Tito din anii `50, erau amplasate și importante forțe terestre și mecanizate românești. După retragerea trupelor sovietice din România, baza Deveselu a fost preluată de forțele aeriene, aici funcționând Regimentul 91, dotat cu avioane de vânătoare. La caz de război, unitatea era încadrată în forțele Tratatului de la Varșovia, având în planurile de atac direcția sud. Informații substanțiale despre relația cu aliații sunt cuprinse în lucrarea ,,România, 36 de ani în Tratatul de la Varșovia”. Istoricii militari Constantin Olteanu și Alesandru Duțu susțin cu documente cum a reușit Armata Română să-și păstreze unitatea de comandă și independența. După desființarea Tratatului de la Varșovia în 1991 și restructurarea Armatei Române, Baza Deveselu intră în conservare în anul 2002. Este revitalizată după intrarea României în NATO și intră în planurile militare ale SUA, având acum statutul cunoscut și negociat de bază americană.

Cele șase decenii de existență a bazei Deveselu reflectă trecerea totală a României cu arme și bagaje din tabăra Rusiei în cea a Statelor Unite. În 1963, România asigura SUA că în caz de război NATO-Tratat de la Varșovia, România va rămâne neutră pentru a fi scoasă din lista țintelor nucleare. Alianțele se pot schimba când se trece de la situația de pace la război, angajamentele devenind mai maleabile și interesul național mai pregnant. Au dovedit-o anii unor mari cotituri 1916, 1944, 1968.