x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Gura lui Florin Cîțu adevăr grăiește!

Gura lui Florin Cîțu adevăr grăiește!

de Serban Cionoff    |    05 Apr 2022   •   18:12
Gura lui Florin Cîțu adevăr grăiește!

Se miră lumea, pe bună dreptate, ce  fi fost în mintea lui Florin Cîțu atunci când ieri, înainte de a–i da cuvântul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat asistența cu formula: ,,Onorată instanță’’. Unii cred că a fost vorba de puternica emoție produsă de semnificațiile majore ale evenimentului, alții, însă,  spun că pur și simplii l-a luat gura pe dinainte. Adică a spus cu voce tare la ce se gândea, de fapt, în acele momente. Și poate că nu numai atunci…

Ipoteză pe care tind să o consider și eu multe mai apropiată de adevăr, nu de alta dar, cu toată dragostea, alături de solidaritatea cu populația Ucrainei barbar ș mișelește atacată de trupele țarului Putin, românii mai au și alte mari griji și apăsătoare probleme. Griji și probleme care, în funcție de vârstă și de statut social, se ordonează  pe variate scale de priorități. Una dintre aceste probleme, intens dezbătută și comentată în fel și chip, fiind ceea ce i se întâmplă fostului președinte Traian Băsescu după ce ÎCCJ a decis că a avut calitatea de informator al Securității. Mai bine spus, ce i se întâmplă și ce ar mai urma să  se întâmple într-un viitor cât de cât previzibil. De fapt, ce ar urma sau ce doresc, unii și alții să i se întâmple? Întrebare pornind de la care se construiesc felurite scenarii în funcție de poziția pe care subiecții se situează față de fostul președinte, actualmente (încă!) europarlamentar, Traian Băsescu.

 Și trebuie să recunoaștem că discuția nu îl vizează numai și numai pe acest atât de controversat personaj, ca și pe anumiți membrii ai familiei și ai anturajului său din cele două mandate petrecute la Palatul Cotroceni, ci are o trimitere mult mai amplă, de natură să ridice câteva profunde și neliniștitoare întrebări, atâta vreme cât, iată!, și cel de-al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis se apropie de final. Și nu numai de final ci și de bilanț! Bilanț pe care nu putem băga mâna  în foc și susține că îl vor face niște persoane dintr-un audit atașat trup și suflet actualului chiriaș de la Cotroceni., ci evaluatori obiectivi și buni cunoscători ai meseriei. Îngrijorarea unora sau altora crescând din ce în ce mai mult dacă ne gândim că bilanțul ,,Deceniului Klaus Iohannis’’ este și bilanțul actanților politici care au fost sau sunt parte a ceea ce domnia sa a denumit ,,guvernul meu’’.

 Vreau să fiu bine înțeles, nu am nici datele și nici nu am de gând să spun că președintele Klaus Iohannis sau cei care au făcut și mai fac parte din cercul său de colaboratori ar avea în dulapuri cine știe ce schelete și se tem de ce ar putea urma dacă  acestea vor fi  scoase la lumină. Dar știm foarte bine că acești aproape opt ani ai dublului mandat prezidențial al domnului Klaus Iohannis nu au fost doar ani în care laptele și mierea au curs pentru toți cetățenii scumpei noastre patrii. Dimpotrivă, acești opt ani au fost ani în care s-au comis multe greșeli și grave abuzuri, de care, de la caz la caz, se fac răspunzători atât cei din eșaloanele centrale ale puterii cât și cei de la nivel local. Nu contest, în această perioadă, România s-a confruntat cu mai multe crize a căror origine nu se află pe plaiurile Mioriței- pandemia și, mai nou, evenimentele din Ucraina, fiind cele mai semnificative exemple-,dar asta nu reprezintă și un argument pentru a închide discuția înainte de a o deschide. Dimpotrivă, toate acestea deschid noi teme de analiză foarte la obiect…

Pe de altă parte, ceea ce i se întâmplă , acum, lui Traian Băsescu este de  natură să provoace serioase îngrijorări, în special, la cele mai înalte paliere ale Puterii, dacă ne gândim cât de sus era acesta, acum să zicem10-15 ani, și în ce situație de află acum.  O amară ironie a sorții face ca, astăzi, tocmai lui Traian Băsescu să i se aplice sloganul pe care i-l scanda, cu o nedisimulată răutate, lui Adrian Năstase imediat după ce se aflase cine a fost declarat câștigătorul alegerilor prezidențiale din  2004:,,Nici nu ști, cât de mic începi să fii!’’Asta ca să nu mai discutăm, deocamdată, despre mizerabila înscenare pusă la cale, fără probe, dar cu anumite aprobări de la executivul comunitar, chipurile!, ca să fie de exemplu pentru toată lumea. Să fie, atunci, și reevaluarea juridică și politică a lui Traian Băsescu tot ceva care să servească de exemplu conform principiului ,,cine o face ca el, ca el o să o pățească’’?…

   Sau, ca să mă refer la o altă amară ironie a sorții, dacă acum  zece ani și un pic, adică pe când cel de-al doilea mandat prezidențial al Amiralului Dezastrului Național se apropia de  final, circula foarte insistent zvonul că, mai mult ca sigur, acesta va ocupa un post de maximă importanță în ierarhia NATO. Ceea ce știm bine că nu s-a întâmplat, pentru ca, mai nou și mai nou să se pună foarte apăsat problema dacă, după decizia definitivă a ÎCCJ, numitul Băsescu Traian mai își poate exercita mandatul de parlamentar european. Drept pentru care nu pot să nu mă întreb și eu, ca tot omul: Își putea imagina cineva, pe când Traian Băsescu se afla în apogeul carierei, că eșafodajul de minciuni și de abuzuri pe care își clădise faima de invincibil se va prăbuși atât de neiertător? Firește că nu și iată că s-a întâmplat! Iar, dacă toate acestea i s-au întâmplat tocmai lui Traian Băsescu de ce nu s-ar putea întâmpla așa ceva și altora? 

 Iată de ce cred că situația în care se află în momentul de față Traian Băsescu reprezintă un subiect care dă foarte serios de gândit unor mai mult sau mai puțini puternici ai zilei. Fie că ei mărturisesc lucrul acesta sau, încă, nu!

 Așa încât refuz să cred că, ieri, Florin Cîțu doar a confundat formula de politețe atunci când s-a adresat distinsului auditoriu cu vorbele: ,,Onorată instanță’’. Mai știi ce și-o fi zis mintea sa în gândul ei? Ca de pildă:,,Bine- bine, pe vremea când eram ministru de finanțe, am refuzat să merg în Parlament și să spun de ce am luat atâtea credite externe cu dobânzi înrobitoare și pe ce sau dus bănișorii ăștia, dar dacă, după alegerile din 2024, mă mai cheamă iar sau poate mă dau pe mâna justiției, atunci ce am să fac?’’     

×