Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
M-am obisnuit cu campaniile electorale, mai bine spus, m-am obisnuit cu minciunile electorale, venite din toate partile politice, nu ma mai mir, ca acum cativa ani, de capacitatatea unora de a vinde, in schimbul unui vot, promisiuni si sperante, convinsi fiind ca nimeni nu va observa inselatoria pe care o planuiesc, convinsi fiind ca pana la urmatoarele alegeri oamenilor le va fi destul de foame, cat sa se lase cumparati cu un pachet cu faina, zahar si ulei, sau macar ca vor fi destul de disperati cat sa 'inteleaga' ca toata drama pe care au trait-o face parte dintr-un complex proces de reabilitare a societatii, ca drumul cel bun ne asteapta, ca, in foarte putin timp, pana ne dezmeticim si ne platim ratele pe la banci, pana cresc copiii de astazi si ajung si ei piese nefericite intr-un joc fara reguli, toate se vor rezolva, locurile de munca vor acoperi nevoia de salarii decente, iar autostrazile vor fi pregatite sa ne primeasca, sa ne conduca, sa ne faca viata mai usoara.
Acum, insa, asistam la o campanie electorala care, pe langa minciuni, promisiuni si amagire, mai contine ceva: intentia bine-mascata a unor doamne si domni de a convinge poporul ca neprezentarea la vot e tot un fel de a vota, pentru ca, asa cum bine stim cu totii, prin neatingerea unui anumit prag de prezenta s-ar reusi invalidarea referendumului, adica s-ar obtine victoria uneia dintre taberele care lupta pe 29. De fapt, acum nici nu e vorba neaparat de tabere, cel putin nu pe buletinele de vot. Acolo se lupta un singur om, in primul rand cu el insusi, cu reusitele si greselile sale, asta ca sa fim cat se poate de obiectivi si sa respectam, totusi, dreptul la opinie si la liberul arbitru, care, din pacate, de multi ani, e controlat de cate cineva cu putere deplina.
Daca a promite totul, timp de o luna de zile, si a nu respecta nimic din cele spuse, distrugand chiar putinul gasit la inceput de mandat, mi se pare lipsit de moralitate, a face in asa fel incat oamenii sa nu mai mearga deloc sa voteze mi se pare inacceptabil. Acum nici macar nu se mai cumpara stampila pusa unde trebuie, ci tacerea, mascata elegant de nehotarare si de dorinta de a nu 'face jocul' celorlalti. Aici nu e vorba de nici un joc. De ce s-a ajuns la referendum stim sau nu stim si, oricum, nu despre asta discutam acum. De ce s-ar putea sa nu se mearga la vot? Din lasitate, din ideea ca se poate sa decida si altii pentru noi, din prejudecata ca un vot nu poate schimba nimic. Ba da, un vot chiar poate face diferenta, si acum, cand vorbim de o demitere la care, sincer, ne cam asteptam, si pe viitor, cand va trebui sa alegem rational intre doi, trei, patru, o suta de oameni care tin neaparat sa ne convinga ca sunt de partea noastra.
Nu e nimeni de partea noastra, in afara de noi insine. De aceea, ar fi moral ca oamenii sa fie incurajati sa-si spuna parerea, sa spuna da sau nu, sa-si asume un punct de vedere responsabil. Aici nu vorbim despre fleacuri, ci despre viitorul pe care cel putin unii dintre noi il vor trai, cu tot cu consecintele de dupa referendum.
Citește pe Antena3.ro
