Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De cele mai multe ori, instabilitatea legislativă lucrează în tandem cu impozitarea excesivă ridicând obstacole în calea investițiilor. Când taxarea e agresivă, investitorii se văd puși în fața unei dileme dificile: să accepte o reducere semnificativă a randamentelor sau să caute destinații fiscale mai prietenoase.
Această dilemă afectează și competitivitatea țării pe scena internațională. Capitalul se îndreaptă către jurisdicțiile care oferă un regim fiscal mai atractiv, lăsând în urmă economia încorsetată de o impozitare exagerată. În plus, schimbările bruște sau dese de guvern, protestele de stradă și turbulențele geopolitice, la pachet cu o inflație nestăpânită, cu dezechilibre fiscale și cu o povară a datoriilor creează o atmosferă în care investițiile pășesc pe un teren minat.
Să luăm, de exemplu, exploatarea gazelor naturale la mare adâncime în subsolul Mării Negre. În proiectul Neptun Deep, două mari companii românești, Romgaz și OmvPetrom pun împreună câteva miliarde de euro pentru ceea ce ar putea reprezenta cheia pentru securitatea energetică a României și un factor semnificativ în dezvoltarea și transformarea economică viitoare. Prin acest proiect, România poate anticipa un flux semnificativ de venituri fiscale asociate industriei, resurse financiare ce pot fi apoi direcționate către dezvoltarea infrastructurii, educației și altor sectoare cheie ale societății românești. În plus, un astfel de proiect major de investiții va declanșa o explozie a activității economice la nivel local, generând locuri de muncă și stimulând industrii conexe, cum ar fi construcțiile și serviciile.
Dar succesul unui astfel de proiect depinde și de modul în care statul pedalează pe tandemul (in)stabilitate legislativă - impozitare (excesivă).
Un recent studiu independent atrage atenția asupra faptului că în ultimii 10 ani au fost impuse cel puțin 44 de acte normative cu impact asupra sistemului de impozitare specifică sectorului de producție de țiței și gaze naturale. Mai mult, impozitarea specifică impusă celor două mari companii românești producătoare de gaze naturale a crescut disproporționat, de 885%, în timp ce veniturile din producție au crescut cu doar 203% din 2020 încoace, constatându-se caracterul cumulativ al fiscalității impuse sectorului, astfel încât pentru aceeași sursă de venit se datorează impozite pe trei niveluri de impozitare specifică în plus față de impozitul pe profit.
Cum putem crea un mediu propice pentru proiectele de investiții cu impact major la nivelul economiei naționale? Niciun sistem nu este imun la schimbări. Evoluțiile politice și legislative sunt inevitabile, iar economiile pot trece prin perioade de ajustare. Dar ceea ce contează pentru succesul proiectelor de investiții este modul în care aceste schimbări sunt gestionate și comunicate. Transparența și dialogul deschis între guvern și mediul de afaceri reduc incertitudinea și promovează încrederea.
Stabilitatea legislativă este cheia: guvernul trebuie să își asume revizuirea regulilor în mod predictibil, evitând schimbări bruște și neanunțate. În ceea ce privește fiscalitatea, guvernul trebuie să își asume o abordare echilibrată. În loc să vadă investitorii drept surse de venit imediat, statul trebuie să înțeleagă că stimularea investițiilor conduce la venituri semnificative pe termen lung și la succesul proiectelor de anvergură în folosul societății, economiei naționale și statului român.
Tandemul câștigător este stabilitatea politică-fiscalitatea rezonabilă.
