Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Academicianul Dinu C. Giurescu tălmăceşte, într-o revistă cu tiraj rezumat, adevărul unei minciuni care stă atârnată în aceste zile pe stâlpi. Minciuna se cheamă dărâmarea, din raţiuni "înalt patriotice", a Parlamentului bicameral care suge, vezi Doamne, seva poporului. Distinsul istoric, nemulţumit că disciplina trecutului unei naţii tinde să fie exclusă din programa şcolară, ne povesteşte în revista Clipa, editată de fundaţia lui Dinu Săraru şi distribuită gratis, cum e cu unicameralul şi bicameralul.
Câţi citesc această revistă? Nu ştiu. S-a nimerit s-o primesc de la prozatorul care-o editează şi, tolănit acasă într-un fotoliu, s-o răsfoiesc. Exilat la pagina a şasea, articolul domnului Giurescu m-a somat să-l citesc. Se cheamă, interogativ, "Regimul parlamentar unicameral din 1946, din nou în 2009?". Ce ne povesteşte istoricul? În 1946, în iunie, regimul procomunist de la Bucureşti, preparându-se pentru alegerile din toamnă, ţine morţiş să dărâme, la comanda sovietică, Parlamentul bicameral, amputând Senatul.
Lucreţiu Pătrăşcanu, lider comunist şi mai mare peste justiţie, avertizează că altfel nu se poate. Cuvintele lui Iuliu Maniu, Constantin I.C. Brătianu şi, nu în ultimul rând, ale lui Constantin Titel Petrescu, reclamând ca neconstituţională suprimarea Senatului, se pierd în gol. Moscova îşi impune voia. Degeaba s-a opus Regele Mihai, atrăgând atenţia că se comite un grav atentat la fiinţa democratică a acestei ţări. Era greu, cu tancurile sovietice sub streaşină, să emiţi pretenţii.
"Reprezentanţa naţională, cu cele două corpuri, respectiv Adunarea Deputaţilor şi Senatul, fusese statornicită prin Constituţia din 1866 şi reconfirmată prin Constituţiile din 1923 şi 1938." Dezbaterile au ţinut mai mult de o lună, povesteşte reputatul istoric. "Regele şi opoziţia democratică au obţinut unele modificări ale textului iniţial, dar suprimarea Senatului a constituit pentru PCR o condiţie sine qua non."
De ce doreau comuniştii desfiinţarea Senatului? Ne-o spune Dinu C. Giurescu: "Senatul, numit şi Corpul Ponderator, alcătuit din membri de drept şi din cei aleşi prin vot, aducea, prin însăşi compoziţia sa, o echilibrare a iniţiativelor radicale menite să schimbe alcătuirile de bază ale ţării. El constituia o piedică directă în faţa planurilor PCR". Sforţările apărătorilor democraţiei au eşuat. E greu de negociat cu pistolul la tâmplă. O telegramă trimisă la Londra în 16 iulie 1946 de la Bucureşti către Foreign Office arăta că "prin intervenţia Comisiei Aliate (Sovietice) de Control", chestiunea a fost rezolvată. A fost rezolvată până în 1989, timp în care unicameralul Marii Adunări Naţionale s-a făcut că este simbolul democraţiei.
Într-o revistă tipărită într-un sat din Vâlcea, Dinu C. Giurescu, persoană mai puţin cunoscută decât Sexi Brăileanca sau Sexi Buzoianca, pitit în academicul său anonimat, scrie: "Astăzi, în octombrie 2009, istoria se repetă. Preşedintele ţării anunţă că vrea să suprime Senatul şi să revină la regimul parlamentar unicameral.
Domnia Sa este astfel unit, în cuget şi în faptă, cu legiuitorul comunist din 1946". De ce vrea Băsescu, se întreabă marele istoric, suprimarea Senatului? Motivarea, zice-se, ar fi "accelerarea procesului legislativ". Ceea ce vrea în fapt este "controlul puterii legislative de către executiv (preşedinte). Mai mult. Domnia sa cere şi reducerea substanţială a numărului de deputaţi. Selectaţi cu grijă şi prin asigurarea unei majorităţi confortabile, controlul şi dirijarea legislativului devin astfel efective".
Amărât, aproape resemnat, academicianul scrie pentru mine, pentru tine sau pentru nimeni: "La a 20-a aniversare a Revoluţiei din decembrie l989, această întoarcere spre trecut, spre un stat autoritar-dictatorial, este un semnal direct de alarmă".
Am citit acest articol de două ori şi încă mă uit la pagina deasupra căreia scrie mărunt "Repere academice". Unde-am ajuns? Ce se petrece cu noi? Suntem o ţară manipulată, orbită, în care mafia a luat în stăpânire totul, iar în vârf, diabolic, actor desăvârşit al prostirii celor mulţi, se află tatăl ei. Sistemul este aproape militarizat, cu oameni care execută orbeşte orice ordin. În decembrie vom aniversa 20 de ani de la dărâmarea dictaturii. Cum? Prin întronarea unei alte dictaturi, explicit mafiote. De pe toate gardurile, de pe toţi stâlpii, nenorocirea râde mefistofelic.
P. S. Acelaşi distins istoric atrage atenţia că de la preşedinţie vine şi ideea reîmpărţirii ţării. De ce? A fost a doua măsură luată de sovietici în 1952, când au mutilat împărţirea teritorială tradiţională. De ce vrea Băsescu doar 10 judeţe? Simplu. Sunt mai uşor de dirijat, zice istoricul. Generalii şi locotenţii săi vor fi plantaţi în posturile cheie. Cine mişcă în front va fi înfierat şi zvârlit poporului să fie sfârtecat. Propun ca gubernia Munteniei care înconjoară satul Bucureşti să fie dată doamnei Udrea. Celelalte, domnilor Berceanu, Blaga, Videanu, care-şi vor păstra şi dublele ministere. Se va face o mare economie, iar disconfortul democraţiei va fi abolit.
