x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ministerul Uitărilor

0
Autor: Tudor Octavian 12 Noi 2010 - 00:00
Deşi nu s-a numit niciodată astfel şi nu a funcţionat sub acest nume într-o clădire cu sute de funcţionari, în Bucureşti, Ministerul acesta, al uitărilor de toate felurile, a existat. Birourile de cenzori din Comitetul Central al PCR, numeroasele secţii de cenzori din toate instituţiile publice, nu numai din cele culturale, instrucţiunile care asigurau circulaţia şi instuţionalizarea interdicţiilor, zecile de mii de activişti directori şi profitori, care garantau pentru aplicarea interdicţiilor, toţi oficianţi ai lui NU, NU E VOIE, NU E MOMENTUL, NU E DE COMPETENŢA NOASTRĂ, NU NU NU, tot ce a însemnat INTERZIS, REFUZAT, CONDAMNAT intra în  lunga listă de imperative ale Ministerului Uitărilor.

Vreme de jumătate de veac, sta­tul român a făcut din igienizarea memoriei o obligaţie cu implicaţi penale. În anii 1948-1949, s-au conceput cărţi cu circuit "intern" accesibile numai cenzorilor din reţeaua naţională, cu scriitori şi opere interzise, cu biografii de "vinovaţi" şi deci interzişi, cu protocoale ale uitării prin interzicere şi prin pedepsirea aducerii aminte. Ce nu se învăţa în şcoală, privea un cumul de ştiinţă şi cultură ce trebuia şters din minţile românilor.

Uitarea, ca instrument de forţă al dictaturii, presupune o ideologie şi o practică. Una din perfidiile, ce făceau practica eficientă şi pe moment controlabilă, consta în mărunţirea responsabilităţii. Nici unul din zecile de mii de cenzori - oficiali, dar şi prin na­tu­ra muncilor lor politice şi or­ga­nizatorice - nu avea con­şti­in­ţa apartenenţei la un sistem, la un Minister al Uitărilor ce trebuia să impună neantul istoric ca pe o biruinţă a comunismului. Personalităţile şi faptele acestora, ce nu mai trebuiau cu­nos­cute de generaţiile de după război, iar de cei vârstnici trecu­te sub tăcere, aveau întreg tratamentul vinovăţiei. Scrieri­le, care suportau un maximum de cenzură, intrau în categoria culturii vinovate. Logica vinovăţiei, aşa cum era ea promovată pe toată întinderea ţării, ţintea la un tip de primitivitate a gândirii colective. Întrebaţi de profesorul lor, în timpul unei vizite la Muzeul ororilor comuniste de la Sighetu Marmaţiei, de ce cred ei, copiii, că au fost condamnaţi la temniţă şi la moarte atâţia oameni mari de dinainte de război, micuţii au răspuns în cor: Pentru că erau vinovaţi! Istoria României şi a românilor, elaborată tot în acest Minister al Uitărilor, a umplut petele albe, înmulţite cu trecerea timpului, cu gunoi uman şi spiritual, cu rataţi, frustraţi, cu fabricanţi şi contrafaceri intelectuale. Nevoia naturală de modele a generaţiilor venind după război a fost hrănită cu non-valori.

Eu pot încă spune pe de rost numele a zeci de "eroi comunişti" intrebelici, gen Vasile Roaită, de poeţi proletari cu o gramatică precară, gen Theodor Neculuţă, şi de creaţii bolşevice mârşave, semnate de Fadeevi şi Ivanovi, dar pe cei mai mulţi din marii neamului acum îi extrag din uitare, acum mă şcolesc descoperindu-i şi reconstituindu-le rolul în istorie.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de