Brief-ul este simplu: 3 familii - adică 12-14 locuri de cazare - căutăm vilă de închiriat pe 5-7 zile, pentru Revelion. Iată, cu 3 luni înainte. Cerinţe: munte, maxim la 200 kilometri de Bucureşti (că ştim ce se întâmplă cu deszăpezirea la vreme de viscol), self-catering (ne gătim noi), singuri în vilă, linişte, şi decenţă. Nu lux, nu opulenţă, nu agitaţie, nu "program artistic", nu "mese festive".
Caut pe Internet o astfel de vilă de vreo 2 săptămâni. Pe măsură ce trec zilele, devin tot mai sceptic că voi găsi ceva potrivit. Dar am tras nişte concluzii pentru mentalităţile din turismul românesc. Am căutat pe - aparent - cel mai mare şi mai bine structurat web-site românesc de profil. Nu a fost suficient, aşa că am mai căutat pe vreo 7 alte website-uri.
"Îngrăşăm porcul în ajun". De ce preţurile de cazare explodează numai pentru că vorbim de Sărbătorile de iarnă? Condiţiile de cazare sunt aceleaşi, iar "cinele festive" conţin în proporţie de 90% ceva ce poţi mânca şi în restul anului. Nu vorbim de meniuri de master-chef, "nouvelle cuisine", vinuri vechi şi scumpe, Moet-Chandon sau caviar. Şi atunci, de ce palinca are preţ de whisky de lux?
Marea majoritate a celor care au investit în turism - şi şi-au construit hoteluri, moteluri, hanuri, pensiuni sau vile - nu au nici un fel de respect pentru meseria de arhitect, nu ştiu ce este acela design, dar nici nu vor să angajeze specialişti. Da, aproape toate unităţile de cazare pe care le-am văzut sunt urâte, cu proporţii oribile, neprimitoare, cu spaţii prost gândite, decorate kitsch, înghesuite - construcţii ce nu respectă nici cele mai simple legi ale arhitecturii şi designului pentru turism - nici la interior, nici la exterior. Stilul dominant este unul pretins "rustic", un amalgam de termopane, gresie, piatră, lemn, blănuri, animale împăiate, fier forjat, covoare ţărăneşti, icoane, cabine de duş din China, animale împăiate, plante artificiale, oale şi ulcele, perdele cu franjuri, cuverturi lucioase din satin cu volane în culori imposibile, mobilier sculptat sau dimpotrivă, de terasă de benzinărie. Nu înţeleg de ce se crede stupid că "rustic" înseamnă numai pereţi îmbrăcaţi în lambriuri de lemn pirogravate, mese incomode cioplite grosolan din buşteni, capete de cerb împăiate, blănuri de urs, textile cu motive populare şi "pomana porcului" cu mămăligă şi ţuică.
Pentru noi, perioada asta a anului este, în primul rând, VACANţă. Adică linişte, odihnă, relaxare. Nu manifestări religioase, nu taraf de lăutari, nu plimbări cu sania, nu focuri de tabără, nu colindători, "obiceiuri tradiţionale", discotecă şi "programe artistice". Nu vreau să încep un an nou mai gras cu 10 kile, mahmur, mântuit de vreun popă sau stimulat la "sentimentul patriotic naţional" de colindători cu capre, buhaiuri, măşti şi pluguşoare.
Persistă încă mentalitatea stupidă că absolut toţi turiştii vor în perioada sărbătorilor de iarnă ospăţuri pantagruelice cu produse din porc, mii de sarmale grase, monstruoase beţiveli săteşti, gălăgie, chiuituri, muzică populară şi tarafuri de lăutari, tăiatul porcului pe viu şi colindători în costume kitsch.
Şi, ca să fie "tacâmul complet", maniera prin care se promovează aceste "oferte turistice" este de un umor caragialian. Dar despre asta, în episodul următor.