Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce sancțiunile au fost întărite treptat în lunile ce au urmat, se întețesc dezbaterile cu privire la eficacitatea acestora, la implicațiile mai largi ale războiului pentru piețe și economia globală și cu privire la ce pași ar trebui să facă în continuare Occidentul.
La prima chestiune, deși sancțiunile au fost mai puțin eficiente decât au sperat Europa și SUA, ele se dovedesc, de asemenea, mai apăsătoare decât susține Kremlinul. Banca centrală a Rusiei se așteaptă ca PIB-ul să se contracte cu 8-10% în acest an, în timp ce alți analiști prognozează o scădere mai mare, împreună cu daune de durată asupra potențialului de creștere. Importurile și exporturile au fost grav perturbate, iar intrările de investiții străine s-au oprit în esență. Penuria se înmulțește, împingând în sus inflația. În acest moment, Rusia nu mai are o piață valutară care funcționează corespunzător.
Sancțiunile ar fi putut fi mult mai puternice dacă Occidentul ar fi optat pentru o izolare a sectorului energetic al Rusiei și dacă mai multe țări s-ar fi alăturat SUA și Europei în efort. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, Rusia nu a simțit atât de multă presiune pe cât ar fi fost posibil. Mai mult, a reușit să continue tranzacționarea pe „ușa din spate” sau prin diverse căi lăturalnice, care probabil vor deveni din ce în ce mai importante, atât timp cât va continua regimul de sancțiuni, așa cum este conceput în prezent.
Cu toate acestea, este doar o chestiune de timp până când economia rusă va primi o lovitură mai puternică. Stocurile de bunuri importate – inclusiv multe produse tehnologice și industriale esențiale – sunt în scădere rapidă, iar multe sectoare devin mai puțin rezistente. Daunele cumulate aduse economiei Rusiei de-a lungul timpului vor fi semnificative și de lungă durată – un fapt care nu a fost încă surprins pe deplin de previziunile consensuale pe termen mediu.
A doua problemă se referă la răspândirea globală a războiului și a regimului de sancțiuni. Majoritatea observatorilor sunt de acord că invazia Rusiei în Ucraina a crescut nu doar insecuritatea energetică, ci și insecuritatea alimentară, evidențiind consecințele perturbării de către război a exporturilor agricole ucrainene. Dar există încă multe dezbateri cu privire la utilizarea de către Occident a opțiunii de sancțiuni nucleare economice: restricțiile impuse băncii centrale a Rusiei și asupra utilizării de către Rusia a sistemului internațional de plăți. Aceste restricții sunt mult mai intruzive decât combinația obișnuită de restricții asupra comerțului guvernamental și privat și asupra tranzacțiilor financiare ale persoanelor fizice. Cu toate acestea, deoarece nu sunt supuse niciunui standard, orientări sau controale convenite la nivel internațional, acestea nu intră în sfera de competență a organismelor relevante de guvernanță globală, cum ar fi Banca Reglementelor Internaționale, Fondul Monetar Internațional și Organizația Mondială a Comerțului.
Într-un timp de război, o astfel de supraveghere ar putea părea o subtilitate. Unii se îngrijorează însă că sancțiunile ar putea reduce semnificativ rolul dolarului ca monedă de rezervă a lumii și rolul sistemului financiar american ca principal intermediar global pentru economiile și investițiile altor țări. La urma urmei, un număr tot mai mare de țări, fără îndoială, se simt acum tot mai vulnerabile în fața sancțiunilor americane.
Dar este imposibil să înlocuim ceva cu nimic, ceea ce înseamnă că nu va avea loc nicio pierdere semnificativă a dolarului sau a primatului financiar al SUA în viitorul imediat. Mai degrabă, sancțiunile vor da un impuls suplimentar procesului treptat de fragmentare economică globală, care a fost alimentat și în urmă cu câțiva ani de tarifele impuse de administrația Trump. Mai multe țări au acum și mai multe motive să urmărească o mai mare rezistență financiară și forme inerent ineficiente de autoprotecție.
Asta ne conduce către a treia dezbatere. Fără sfârșitul războiului, ce ar trebui să facă Occidentul în continuare? Temându-se de implicațiile asupra prețurilor la energie și asupra furnizării de gaze către Europa, mulți occidentali sunt tentați să ceară un moratoriu asupra oricăror noi sancțiuni – sau chiar pentru reduceri suplimentare. Alții, totuși, sunt în favoarea unor măsuri suplimentare pentru a trage Rusia la răspundere pentru atacurile sale fără discriminare asupra civililor ucraineni. În orice caz, menținerea actualului regim de sancțiuni nu este lipsită de probleme, din cauza obiectivelor duble de presiune asupra Rusiei și limitarea perturbării economice în Europa. Mai mult, așa cum a spus recent președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se simte ca și cum Rusia „șantajează” Europa, amenințând că va întrerupe aprovizionarea cu gaze în orice moment. Nu e de mirare că Bruxelles îndeamnă țările membre să reducă consumul cu 15%.
Rusia trebuie „să muște din glonț”
În regimul actual de sancțiuni, Occidentul riscă să cadă între vagoane. În timp ce relaxarea sancțiunilor ar putea ajuta la atenuarea preocupărilor cu privire la perspectivele economice ale Europei, această opțiune nu este de început, având în vedere atrocitățile pe care forțele ruse le comit în Ucraina. Dar dacă Occidentul este serios în privința presiunii, în urma unor sancțiuni economice și financiare cu adevărat paralizante, Rusia trebuie „să muște din glonț” și să elimine tăierile din energie.
