Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 18 ianuarie, dobânda directoare a băncii centrale scade la 1,25 la sută, reducerea de un sfert de punct procentual reprezentând un nivel mai mic cu 16,7 la sută față de cel anterior valabil. Decizia de săptămâna trecută a consiliului de administrație al BNR a fost puțin comentată, deși analiști cu debit verbal tumultuos se arătau mereu critici față de ritmul lent de diminuare a dobânzilor bancare .Ținta acestor „indicații” viza alinierea dobânzii de politică monetară a BNR la nivelurile zero sau negative, afișate de alte bănci centrale, ca o soluție miraculoasă și sigură pentru relansarea economiei. Aceleași voci critice uită că în urmă cu un an dobânda directoare era de 2,5 procente, scăderea ei graduală fiind condusă pe un trend fără șocuri, dar substanțială, de 50 la sută. La acel nivel se instalase o psihoză a indicelui Robor, se anunța apocalipsa în regim de breaking news, știrile erau gata să-i sperie pe cei care aveau de plătit rate la bănci. „Catastrofa” servită mediatic nu s-a produs, cursul leu/euro se menține sub pragul psihologic de 5 lei, inflația „circulă” pe culoarul de 2,5 la sută. Este de remarcat și faptul că presiunile politice asupra BNR nu mai sunt atât de puternice, în urma alegerilor tendințele populiste fiind temperate, iar promisiunile fanteziste, uitate.
Pandemia a tăiat elanul dezvoltării în ritmuri de campioni ai Europei, criza sanitară se anunță a fi de mai lungă durată, așa încât o rezervă de dobândă directoare trebuie menținută ca o pârghie de corecție sau de stimulare a economiei. Până acum, singurul vaccin disponibil, cu efect terapeutic pentru diminuarea pierderilor și asigurarea doritei relansări, este administrat de Banca Națională. Comparațiile mecanicist-simpliste cu dobânzile din regiune nu țin cont de datele diferite din economia românească, în care deficitele provoacă tensiuni ținute în frâu cu greu de politicile monetare, nesusținute de mult timp de cele fiscale. O simplă observație arată în plus că dobânzile negative sau zero nu au reușit în nici o țară UE să stopeze căderea economică provocată de criza COVID-19.
Citește pe Antena3.ro
