Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PUNCTUL PE EI
La Campionatul Mondial de Handbal din Franţa au mai rămas echipe de-un poker. Romănia cu Rusia şi Germania cu Norvegia vor juca in semifinale. Fetele noastre ar mai avea nevoie doar de două victorii pentru a petrece revelionul in postura de campioane mondiale.
La Campionatul Mondial de Handbal din Franţa au mai rămas echipe de-un poker. Romănia cu Rusia şi Germania cu Norvegia vor juca in semifinale. Fetele noastre ar mai avea nevoie doar de două victorii pentru a petrece revelionul in postura de campioane mondiale.
PUNCTUL PE EI
La Campionatul Mondial de Handbal din Franţa au mai rămas echipe de-un poker. Romănia cu Rusia şi Germania cu Norvegia vor juca in semifinale. Fetele noastre ar mai avea nevoie doar de două victorii pentru a petrece revelionul in postura de campioane mondiale. Ceea ce le şi doresc. Sunt capabile drăcoaicele astea antrenate de Tadici şi Muşi de-o asemenea ispravă. Nu mă las anesteziat de călduţele dresorului Evgheni Trefilov, cel care spunea că se teme de naţionala noastră. Cred sincer că avem echipă capabilă să le invingă pe rusoaice şi mai cred că a venit timpul să ne luăm revanşa pentru finala pe care, in 2005, am pierdut-o la Sankt Petersburg. Iar dacă tot m-a prins noaptea din urmă in bună dispoziţie pentru pronosticuri, mai spun că mizez pe o finală Romănia - Norvegia.
Liniştea şi increderea cu care privesc ultimii paşi ai romăncelor la acest campionat mondial urmează firesc unui moment in care m-am temut foarte tare. Inaintea meciului din sferturi spuneam, in emisiunea pe care o realizez la un post de radio, că Romănia va avea de infruntat in Palatul sporturilor de la Bercy nu numai echipa Franţei, ci şi alţi adversari conjuncturali. Mă găndeam la frenezia suporterilor care vor incerca să potenţeze căt mai mult posibil avantajul terenului propriu, dar şi la un arbitraj de obicei prietenos cu ţara gazdă. Am avut dreptate. Suporterii şi-au făcut datoria cu vărf şi indesat. Bravo lor. Iar despre arbitri, ce să vă mai zic? Prestaţia lor a fost de toată jena. Letonii Licis şi Stalovars păreau numai buni să-i exploatezi fraudulos prin Place Pigalle. Au folosit fluierul ca-n filmele pentru adulţi.
Protezele de fabricaţie subiectivă nu le-a ajutat insă pe franţuzoaice să sară şanţul. Nu le-a folosit la nimic nici doza de francofonie din jocul romăncelor. Pentru că, trebuie să recunoaştem, au avut şi fetele noastre momente de amatorism. Poate că au vrut să facă meciul mai interesant. Şi au reuşit. Dar la final, după şase reprize (două normale şi patru de prelungiri), in care pulsul a luat-o razna mai abitir decăt preţurile de Crăciun, ne-au oferit o victorie de toată fericirea.
Bune romăncele din teren. Bună şi Cristina Vărzaru pe post de comentator TV. Ea a rostit două intrebări retorice, la două faze petrecute in aceeaşi secundă, care caracterizează sugestiv echipa Romăniei. Paradă a portarului Luminiţa Huţupan. Cristina rosteşte admirativ: "Ce-nseamnă experienţa...". Imediat după, Cristina Neagu se lansează rapid in atac şi inscrie. Cu aceeaşi admiraţie Cristina Vărzaru zice: "Ce-nseamnă tinereţea...".
La Campionatul Mondial de Handbal din Franţa au mai rămas echipe de-un poker. Romănia cu Rusia şi Germania cu Norvegia vor juca in semifinale. Fetele noastre ar mai avea nevoie doar de două victorii pentru a petrece revelionul in postura de campioane mondiale. Ceea ce le şi doresc. Sunt capabile drăcoaicele astea antrenate de Tadici şi Muşi de-o asemenea ispravă. Nu mă las anesteziat de călduţele dresorului Evgheni Trefilov, cel care spunea că se teme de naţionala noastră. Cred sincer că avem echipă capabilă să le invingă pe rusoaice şi mai cred că a venit timpul să ne luăm revanşa pentru finala pe care, in 2005, am pierdut-o la Sankt Petersburg. Iar dacă tot m-a prins noaptea din urmă in bună dispoziţie pentru pronosticuri, mai spun că mizez pe o finală Romănia - Norvegia.
Liniştea şi increderea cu care privesc ultimii paşi ai romăncelor la acest campionat mondial urmează firesc unui moment in care m-am temut foarte tare. Inaintea meciului din sferturi spuneam, in emisiunea pe care o realizez la un post de radio, că Romănia va avea de infruntat in Palatul sporturilor de la Bercy nu numai echipa Franţei, ci şi alţi adversari conjuncturali. Mă găndeam la frenezia suporterilor care vor incerca să potenţeze căt mai mult posibil avantajul terenului propriu, dar şi la un arbitraj de obicei prietenos cu ţara gazdă. Am avut dreptate. Suporterii şi-au făcut datoria cu vărf şi indesat. Bravo lor. Iar despre arbitri, ce să vă mai zic? Prestaţia lor a fost de toată jena. Letonii Licis şi Stalovars păreau numai buni să-i exploatezi fraudulos prin Place Pigalle. Au folosit fluierul ca-n filmele pentru adulţi.
Protezele de fabricaţie subiectivă nu le-a ajutat insă pe franţuzoaice să sară şanţul. Nu le-a folosit la nimic nici doza de francofonie din jocul romăncelor. Pentru că, trebuie să recunoaştem, au avut şi fetele noastre momente de amatorism. Poate că au vrut să facă meciul mai interesant. Şi au reuşit. Dar la final, după şase reprize (două normale şi patru de prelungiri), in care pulsul a luat-o razna mai abitir decăt preţurile de Crăciun, ne-au oferit o victorie de toată fericirea.
Bune romăncele din teren. Bună şi Cristina Vărzaru pe post de comentator TV. Ea a rostit două intrebări retorice, la două faze petrecute in aceeaşi secundă, care caracterizează sugestiv echipa Romăniei. Paradă a portarului Luminiţa Huţupan. Cristina rosteşte admirativ: "Ce-nseamnă experienţa...". Imediat după, Cristina Neagu se lansează rapid in atac şi inscrie. Cu aceeaşi admiraţie Cristina Vărzaru zice: "Ce-nseamnă tinereţea...".
Citește pe Antena3.ro
