Sabia întoarsă

Imaginea: un personaj malefic ce comite o crimă cu o sabie, își "spală păcatele" apoi întorcând sabia cu mânerul în sus, transformând-o într-o cruce ridicată deasupra capului în timp ce îngenunchează într-un gest de închinare.

Am regăsit această metaforă vizuală, de-a lungul timpului, în mai multe versiuni, în diverse lucrări de artă sau în filme și spectacole. Imaginea rezumă excelent întreaga ipocrizie a practicării religiei creștine în istoria civilizației umane.

Fervenții creștini conservatori și radicali ar trebui în primul rând, dacă se știu "fără de păcat", să "ridice piatra" asupra uscăciunilor din propria ogradă și să lase în pace agnosticii, ateii și adepții altor credințe. Mi se pare revoltător cum acești "apărători ai credinței" nu au loc pe lume de cei diferiți de ei, în schimb pot să trăiască bine mersi în comuniune sub acoperișul aceleiași religii alături de confrați care încalcă chiar principiile pe care pretind că le apără. De fapt, este ceea ce face și parlamentul când își protejează în fața justiției membrii corupți, oferindu-le imunitate în fața dreptății.

Un nou scandal legat de biserică a izbucnit în orașul Tuam din Irlanda (Galway), unde istoricul Catherine Corless a descoperit o groapă comună cu scheletele a 800 de copii. Majoritatea cadavrelor de copii fuseseră aruncate într-un bazin de canalizare. Oribilul mormânt comun, ținut secret, nu datează din Evul Mediu, ci din prima jumătate a secolului XX - dintre anii 1925 și 1961 - și nu se află pe un câmp, ci în curtea unei instituții bisericești, "creștine", condusă de ordinul călugărițelor "Bon Secours" (- "ajutor bun", în limba franceză!). Este vorba, atenție, de un cămin de refugiu pentru mamele singure cu copii "din flori". Pe vremea aceea, femeile erau aspru pedepsite de o societate bigotă care se conducea după "principiile moralei creștine" ce considera un păcat grav să ai copii nemăritată. Timp de 36 de ani, 800 de copii morți în condiții de lagăr de exterminare a păcătoșilor - și nu de așezământ "creștinesc" - prin abuzuri, teroare psihică, foame, frig și boli, au fost pur și simpu aruncați la canal, precum dejecțiile menajere. Ancheta declanșată se află la început, pentru că biserica avea zeci de astfel de "adăposturi-închisori" în toată Irlanda - de fapt, lagăre de "reeducare" în care erau închise cu forța mame nemăritate cu copiii lor sau femei cu "moralitate dubioasă".

Caz izolat? Opera istoricului german Karlheinz Deschner, "Istoria Criminală a Creștinismului" (Kriminalgeschichte des Christentums) - ce acoperă, în 10 volume, întreaga istorie a crimelor creștinismului de la începuturile sale și până azi - demonstrează sec că evacuarea credinței din religie și ipocrizia au produs cele mai multe victime din istoria umanității, sub toate formele posibile ale ororii și crimei.