x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Sat plecat la prins iepuri cu mâna

Sat plecat la prins iepuri cu mâna

de Ion Cristoiu    |    18 Oct 2008   •   00:00

Veselia generală *
A apărut în zonă un investitor italian, adus de fata lui Culai Tacu, măritată în jurul oraşului Milano.



*
Marele doctor Belciade, ministrul Sănătăţii, nu vede bine. Ce mai încolo şi încoace, e orb sadea. Aşteptând operaţia în salonul de mărimea unei hale de montat automobile pe bandă rulantă, pacienţii fac haz de necaz.
– Domnule, zice un tânăr asistentului venit să-l pregătească, sper că în timpul operaţiei va fi cineva lângă domnul doctor să-i arate pe unde se taie.
Un altul, la fel de mucalit, se consolează deja:
– Dacă mor, ştiu măcar c-am murit de mâna unui ministru, pe când ai mei, Dumnezeu să-i ierte, mureau de mâna unui sanitar beat, pe care-l bătea nevasta.

*

O MUTAŢIE GENETICĂ
Satul e pustiu. Rămăseseră acasă doar câteva babe, care nu s-au îndurat să plece, zicând că aşteaptă să moară, şi Ilie Pa­pa­ran, care se chinuise de vreo ju­mătate de an să intre în direct pe Radio România Actualităţi, la Răspundem ascultătorilor. Vrea să afle dacă e viaţă pe  Marte.
Sătenii sunt plecaţi la prins iepuri pentru export. A apărut în zonă un investitor italian, adus de fata lui Culai Tacu, măritată în jurul oraşului Milano. Investitorul – cum i se zicea în sat – ia la un preţ bun iepuri din zona asta. Pentru a-i duce în Italia. Acolo, în Peninsulă, iepurii sunt folosiţi la vânătorile  cu începători.
În cazul începătorilor, care plătesc bani grei pentru a trece ca fiind din breaslă, e foarte important ca iepurele să nu fie prea deştept, ca să nimerească iute în cătarea puştii.
Or, după cum s-a constatat de specialişti, iepurii din zona satului sunt de o prostie neţărmurită, rar întâlnită până şi la iepuri. Se lasă prinşi cu mâna, atât de proşti sunt. Specialiştii i-au botezat iepuri-fazani, punând felul
lor de a fi pe seama unei mutaţii genetice din cauza poluării.

*

MAHALAUA SE UITĂ PE GEAM

Calea Văcăreşti, când noaptea face deja cu ochiul. Pe trotuare, lume puţină. Trece arar câte un tramvai cu două vagoane. Cel din spate, bâţâindu-se straşnic, loveşte din când în când în peretele de aer al străzii, fără să-l dărâme. Într-o cofetărie, câţiva inşi fac coadă la o citronadă. Pluteşte peste tot împăcarea nopţii de sărbătoare, când contururile lucrurilor ruginesc şi se caligrafiază ca în stampe. La restaurantul Dudeşti, nuntă. E vremea nunţilor şi a botezurilor. Zilnic vezi pe marile bulevarde taxiuri şi maşini închiriate trecând în veselie şi flori, cu cele două lumânări uriaşe ieşind prin fe­restrele deschise ale portierelor. Aici, în cartier, nunta e pe la jumătate. Veselia de început, uşor crispată, parcă nevenindu-i să creadă, s-a sleit acum şi s-a umezit. Nuntaşii fac gesturi mari, minunându-se că ele nu întâlnesc nimic în jur de care să se izbească.
Pe la mesele aşezate pe margini, invitatele de la ţară – mătuşile miresei – mănâncă cu un aer înţepat, din vârful limbii, în război secret cu măslina, care scapă, ah!, furculiţei. Mireasa a ieşit în hol. Bea din sticlă şi stă de vorbă, plângând, cu nişte colegi de serviciu.
Strânsă la fereastră, mahalaua priveşte înăuntru, făcând cronica spectacolului. Pe gratis.

*

FERĂSTRĂUL ELECTRIC
După mutarea în noua locuinţă, Virgil Carabă din Copşa Mică a purces la câteva modificări. A dărâmat peretele dintre dormitor şi sufragerie, pentru a-şi amenaja, în imensul spaţiu locativ astfel obţinut, un ferăstrău electric. Şi-a înlocuit uşa de bloc cu una de hală, blocată pe timpul nopţii de un drug de fier.
Şi-a dublat geamurile. Şi-a închis balconul pentru a face aici o cameră destinată jocului de table cu vecinii.
O scară de beton armat duce din apartamentul său, ocolind balconul de dedesubt, la coteţul porcului, ridicat în curtea interioară cu materiale furate din întreprindere.

  • Din volumul " Veselia generală", în curs de apariţie.

×
Subiecte în articol: editorial