A fost creat primul vaccin terapeutic împotriva cancerului colorectal

O echipă de oncologi italieni, condusă de Ermanno Leo, directorul secţiei de chirurgie colorectală de pe lângă Fundaţia IRCCS, ''Institutul Naţional al Tumorilor'' din Milano, a creat primul vaccin terapeutic din lume împotriva cancerului colorectal, informează Agerpres.

După cancerul la plămâni este al doilea ''big killer'' printre tumori, în condiţiile în care există 45.000 de persoane afectate şi 18.000 de victime în fiecare an în Italia. ''Prima fază a experimentării clinice a vaccinului a fost depăşită cu succes şi se aşteaptă ''autorizaţiile pentru a demara etapa a doua /200 de pacienţi prevăzuţi/, care ar trebui să ofere rezultatele după un an de la începere'', a afirmat Ermanno Leo, într-un interviu acordat ziarului italian La Stampa, precizând că în termen de doi ani va exista primul vaccin terapeutic. Leo a explicat cum s-a născut ideea vaccinului. Oncologii au constatat că unii pacienţi norocoşi, odată operaţi, se confruntau foarte rar cu recidive ale bolii iar ''arma secretă'' era sistemul imunitar. În mod normal, apărarea organismului nu reuşeşte să declanşeze un atac împotriva tumorii, în schimb la aceşti pacienţi fenomenul avea loc spontan. Ei posedă limfocite ''anti-tumoră'' în măsură să recunoască şi să atace celulele tumorale. Le recunosc cu ajutorul unei proteine aflată la suprafaţa celulelor bolnave şi numită survivină. Este o etichetă care indică sistemului imunitar care sunt celulele de atacat. E vorba de ''carburantul'' tumorii şi, aşa cum sugerează şi numele, permite celulelor tumorale să nu moară. Din acest motiv, ele sunt capabile să produce recidivări. Vaccinul a fost conceput ca preparat pe bază de anti-survivină şi alte molecule antigenice. În prima etapă a experimentării, vaccinul a fost testat pe 14 pacienţi în fază avansată a maladiei, pe care fuseseră încercate, fără succes, toate tratamentele. Vaccinul este lipsit de efecte colaterale şi în plus rezultatul în termeni de imunizare, sau de răspuns activ al sistemului imunitar, a fost optim. Un procent de 75% dintre pacienţi s-a imunizat împotriva survivinei. Totodată, vaccinul s-a dovedit în măsură ''să congeleze'' maladia. Tumora nu a mai avansat după un an.

În luna februarie, urmează să se obţină autorizaţiile pentru începerea celei de-a doua etape clinice, pe 200 de pacienţi. Unii vor fi trataţi cu terapii standard, iar alţii cu vaccinul. Această etapă va dura un an şi dacă se vor confirma rezultatele pozitive, în doi ani va putea exista primul vaccin terapeutic. El va putea fi folosit atât asociat cu actualele terapii, pentru a ameliora răspunsul, cât şi administrat pacienţilor cu risc înalt de recidivă, în scop ''preventiv''. Cea mai bună armă împotriva tumorii colorectale este însă prevenirea, persoanele de peste 45 de ani trebuind să se supună unor ''screening'' periodice pentru a descoperi apariţia unor eventuale tumori. Colonoscopia poate depista tumora, deoarece poate identifica stări precanceroase precum polipii, prin extirparea cărora se evită maladia canceroasă. În ceea ce priveşte noutăţile în prevenire, se perfectează în prezent o analiză de sânge pentru diagnosticarea tumorii. Când aceasta va fi validată va putea fi folosită alături de alte examene deja utilizate, rezervând colonoscopiei, un test indispensabil dar încă neplăcut, numai pacienţilor cu risc. Rezultatul analizei depinde de compoziţia biochimică a ţesuturilor. Fiecare element are o culoare de referinţă. Celulele organismului, atunci când se transformă în tumoră ''îşi schimbă culoarea'' ca frunzele toamna. Printr-o metodă economică de analiză a spectrelor de fluorescenţă se poate vedea dacă există un cancer. Potenţial, analiza ar putea fi folosită pentru orice tumoră. Într-un sens, va fi un test diagnostic universal. Se ştie că ''coloraţia sângelui'' se schimbă în prezenţa unor neoplasme. Acestei analize i se vor alătura pe viitor şi ale examene de sânge bazate, de exemplu, pe urmele de ADN pe care celulele tumorale le eliberează în sânge, monitorizând astfel rezultatele terapiilor.