Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În încercarea de a găsi noi utilizări ale acestei culturi, pe care statul vrea s-o extindă în pofida temerilor legate de extinderea în paralel a cocainei, derivată din aceeaşi plantă, Bolivia pregăteşte lansarea unei băuturi gazoase pe bază de frunze de coca. Departamentul de Dezvoltare a informat că analizează propunerea cultivatorilor de coca, prezentată săptămâna trecută. S-a sugerat numele 'Coca Colla', joc de cuvinte care se referă la porecla locuitorilor din centrul ţării, 'collas'.
Ministrul Victor Hugo Vasquez a declarat presei că proiectul de băutură interesează statul, în cadrul politicii sale de industrializare a plantei coca, în afara altor utilizări posibile: infuzii, făinuri, prăjituri, lichioruri, pastă de dinţi pe bază de coca. Producţia ar putea începe peste patru luni, potrivit unei surse ministeriale, care aprecizează că statul nu s-a hotărât încă dacă să fie o campanie publică sau una comună cu cultivatorii.
Băutura gazoasă ar fi de culoare închisă şi ar avea etichetă roşie, plasându-se astfel în concurenţă cu Coca Cola, a cărei reţetă iniţială, lansată la sfârşitul secolului al XIX-lea, conţinea extras din frunze de coca, informează AFP, citată de Agerpres.
Proiectul băuturii andine se înscrie în strategia 'coca' a preşedintelui Evo Morales, ales pentru un al doilea mandat prezidenţial, până în 2015. Şeful statului, el însuşi fost cultivator de coca, şi-a propus ca această plantă, printr-o nouă punere în valoare, să fie unul din simbolurile cheie ale 'indianizării' Boliviei. Frunza de coca, mestecată pentru a combate foamea şi răul de înălţime, infuzată sau folosită în ritualurile din Anzi de mii de ani, a fost ridicată la rang de 'patrimoniu cultural' şi de 'factor de coeziune socială' în noua Constituţie din 2009. Evo Morales a pledat la ONU pentru retragerea frunzei de coca de pe lista substanţelor interzise din 1961.
Bolivia a fost în 2008 al treilea producător mondial de cocaină, potrivit datelor ONU, care prevede o creştere a producţiei (+9% faţă de 2007) şi a suprafeţelor cultivate cu coca (peste 30.000 ha, adică +20% în cinci ani)
