Ceremonia de intronizare ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne a PF Daniel

Ceremonia de intronizare a celui de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne, PF Daniel a inceput la Catedrala Patriarhală de pe Dealul Mitropoliiei din Bucureşti, in prezenţa a numeroase personalităţi ale vieţii politice şi sociale, inalţi prelaţi şi credincioşi.
• Emil Constantinescu, a leşinat in timpul ceremoniei de intronare • Regele Mihai - Lumea de astăzi are nevoie de instituţii concrete

Ceremonia de intronizare a celui de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne, PF Daniel a inceput la Catedrala Patriarhală de pe Dealul Mitropoliiei din Bucureşti, in prezenţa a numeroase personalităţi ale vieţii politice şi sociale, inalţi prelaţi şi credincioşi.

Primii care au sosit pentru a participa la ceremonie, cu o oră inainte de inceperea acesteia, au fost foştii şefi ai statului Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Lor li s-au adăugat preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, Regele Mihai, Principesa Margareta şi Prinţul Radu de Hohenzolern Veringen, prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu şi membrii Cabinetului, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, parlamentari şi inalţi funcţionari publici.

Cu puţin timp inainte de inceperea ceremoniei a venit şi preşedintele Traian Băsescu.

Incă de dimineaţă, zeci de credincioşi care au urcat Dealul Mitropoliei au fost invitaţi să urmărească, pe ecranele instalate in jurul Catedralei, Sfănta Liturghie.

Ceremonia de duminică, de intronizare a succesorului Patriarhlui Teoctist - care a condus Biserica in ultimele două decenii - este prima de acest fel care are loc după perioada comunistă, cănd manifestaţiile de acest fel erau interzise.

Ea cuprinde un Te Deum de intronizare, citirea Gramatei Sfăntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romăne, inmănarea insemnelor patriarhale de către mitropoliţi, aşezarea in tronul patriarhal, un cuvănt rostit in numele Sfăntului Sinod al BOR de către IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, apoi cuvăntul PF Daniel.

Accesul credincioşilor in Catedrala Patriarhală a fost interzis pe durata ceremoniei de intronizare a PF Daniel.

Va urma semnarea Actului din Condica de Aur a Patriarhiei Romăne - in Palatul Patriarhiei, şedinţa solemnă a Sfăntului Sinod pentru prezentarea mesajelor oficiale de felicitare - in Aula Palatului Patriarhiei.

După-amiază, preşedintele Traian Băsescu va decerna - la Palatul Cotroceni, noului patriarh, Ordinului Naţional Steaua Romăniei in Grad de Mare Cruce.

Sfăntul Sinod l-a validat, pe 12 septembrie, pe IPS Daniel in funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne, stabilind atunci ca in 30 septembrie să aibă loc ceremonia de investire a acestuia in noua funcţie.

IPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne, acesta primind voturile a 95 de membri ai Colegiului Electoral Bisericesc.

După alegerea noului patriarh de către membrii Colegiului Electoral Bisericesc, rezultatul a fost consemnat intr-un proces-verbal la care s-au anexat buletinele voturilor exprimate. Actele alegerii au fost inaintate Sfăntului Sinod, care le-a examinat din punct de vedere canonic şi a validat alegerea.

Noul patriarh va avea titulatura "Prea Fericirea Sa, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne".

Cel de al şaselea patriarh, pe numele său de mirean Daniel Ciobotea, s-a născut pe 22 iulie 1951, in satul Dobreşti, comuna Bara (judeţul Timiş), ca al treilea copil in familia invăţătorului Alexie şi Stela Ciobotea. La 23 de ani, el a obţinut diploma de licenţă in teologie şi după doi ani pleacă in Franţa, unde obţine două doctorate. In 1987 a intrat in viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria, unde a fost hirotonit ieromonah. Pe 1 martie 1990 a fost ales in rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, iar in luna iulie a aceluişi an a fost inscăunat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Prea Fericitul Daniel, care pănă la investire a fost şi locţiitor de patriarh, după moartea lui Teoctist, va purta aceleaşi insemne arhiereşti ca ale intăistătătorilor din celelalte Biserici Ortodoxe, dar va continua tradiţia veşmintelor albe, specifice patriarhilor romăni.

Insemnele arhiereşti pe care le va purta patriarhul Daniel, duminică, la intronizare, sunt mitra, engolpioanele, crucea pectorală, toiagul păstoresc şi mantia, acestea avănd o semnificaţia aparte, păstrată aproape neschimbată din primele veacuri creştine.

Mitra este folosită de arhierei pentru acoperirea capului, avănd forma coroanei sau diademei purtate de impăraţii bizantini. Mitra simbolizează "cununa de spini a Măntuitorului, precum şi mahrama de pe capul Lui" şi reprezintă demnitatea slujirii impărăteşti a Măntuitorului, precum şi vrednicia primită de arhiereu de la Hristos ca principal săvărşitor al celor sfinte.

Engolpionul este o insignă arhierească de forma unei iconiţe-medalion, confecţionată din email, aur sau argint şi il infăţişează pe Măntuitor sau pe Maica Domnului, fiind un accesoriu specific Bisericilor Ortodoxe. Arhiereii poartă engolpionul atăt in timpul serviciului divin, căt şi in viaţa de toate zilele şi simbolizează pecetea şi mărturisirea credinţei din inimă. Cănd are pe el reprezentat chipul Maicii Domnului, simbolizează puterea mijlocitoare şi ocrotitoare a Prea Sfintei Fecioare Maria, căreia i se incredinţează.

Crucea pectorală este o insignă a demnităţii arhiereşti, pe care episcopul o poartă la piept nu numai in timpul serviciului divin, ci şi in timpul vieţii de zi cu zi. In Biserica Ortodoxă Romănă, dreptul de a purta cruce in permanenţă il are numai arhiereul, care o poate acorda ca o distincţie şi preoţilor. Crucea pectorală simbolizează Crucea lui Hristos, semn al biruinţei asupra păcatului şi a morţii.

Cărja sau toiagul păstoresc simbolizează puterea de a păstori Biserica şi autoritatea pastorală a arhiereului. Arhiereii primesc cărja ori de căte ori intră in biserică şi slujesc, iar cănd asistă numai la serviciul divin, ei rămăn cu cărja pastorală obişnuită (mai simplă), pe care o poartă şi in afara bisericii.

Cărja sau toiagul păstoresc este un baston inalt, confecţionat din lemn sau metal, impodobit cu plăcuţe de aur, fildeş sau argint. La capătul de sus se termină cu doi şerpi incrustaţi peste care se suprapune un glob surmontat de o mică cruce. Pe mănerul toiagului se infăşoară de obicei o maramă cusută cu fir pentru a fi mai uşor de purtat. Cei doi şerpi de la capătul de sus al cărjei simbolizează inţelepciunea arhiereului. In intregimea ei, cărja simbolizează Crucea Măntuitorului Iisus Hristos in numele căruia slujeşte arhiereul.

Mantia este un veşmănt lung şi larg de culoare purpurie, fără măneci, ca o pelerină bogată, imbodobită pe laturi cu nişte benzi numite făşii. Mantia işi are originea in mantaua monahală de odinioară, adoptată ca insemn arhieresc, deoarece episcopii sunt recrutaţi din răndurile călugărilor. Mantia simbolizează puterea şi plenitudinea slujirii arhiereului.

Patriarhul, pentru a se deosebi de mitropoliţi şi de ceilalţi episcopi (care poartă o cruce şi un engolpion cu Măntuitorul sau cu Maica Domnului), poartă două engolpioane (unul cu Măntuitorul şi unul cu Maica Domnului).

Potrivit arhiepiscopului Tărgoviştei, IPS Nifon, in cadrul ceremoniei de intronizare a noului patriarh al BOR, fiecare dintre mitropoliţi are un rol bine determinat pentru inmănarea insemnelor patriarhale.

"Mitropolitul Ardealului (IPS Laurenţiu Streza - n.r.), primul in ordinea dipticelor după mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va inmăna cărja patriarhală, care este insemnul autorităţii, potrivit rănduielilor canonice", a explicat IPS Nifon.

Specific patriarhilor din BOR este vestimentaţia de culoare albă.

Culionul (acoperămănt al capului pentru preoţi şi călugări) şi camilafca albă (pănza purtată de monahi peste potcap), ca şi imbrăcămintea albă sunt elemente caracteristice patriarhului Bisericii Ortodoxe Romăne, purtate incepănd cu patriarhul Miron Cristea.

"Să nu uităm că după unirea Transilvaniei cu Romănia, ţara noastră a devenit una din cele mai mari ţări din Europa şi una din cele mai mari ţări ortodoxe din estul Europei după Biserica Rusă. Âşi atunci s-a mers pănă acolo incăt să se explice faptul că patriarhul Romăniei are titlul de locţiitor al Cezareei Capadociei, una din cele mai importante localităţi din epoca de glorie a ortodoxiei universale, unde Sfăntul Grigorie de Nazianz a păstorit, acesta fiind considerat de toţi Părinţii (Sfinţii Părinţi - n.r.) Bisericii, din Răsărit şi din Apus, că a păstrat curăţenia credinţei creştine. Iar cănd ai credinţa creştină nealterată, te găndeşti la lumină şi la alb. Âşi atunci observaţi că este epoca patristică ce ne indeamnă să facem astfel de interpretări", a explicat IPS Nifon.

Istoria veşmintelor albe a pornit de la primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne, Miron Cristea, care a primit din partea mitropolitului Dionisie al Varşoviei o camilafcă albă, semn al bisericilor autocefale după patriarhatele istorice (Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim).

Prin venirea IPS Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la conducerea Bisericii Ortodoxe Romăne se menţine tradiţia potrivit căreia mitropoliţii moldoveni devin patriarhi, şi in acest caz exerciţiul democratic al alegerii intărind tradiţia Bisericii.

Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe Romăne, mitropolitul Moldovei, cel care are funcţia de "locum tenens" (locţiitor al Patriarhului), ocupa funcţia de patriarh, această cutumă datănd din anii Unirii Principatelor Romăne, atunci cănd această funcţie a fost asigurată de mitropolitului moldovean ca "o consolare" a faptului că, odată cu Unirea, işi pierdea funcţia de intăistătător al Moldovei.

După Unirea din 1859, pentru a imblănzi orgoliul rănit al moldovenilor - care nu au privit cu ochi buni faptul că sediul Patriarhiei a fost stabilit la Bucureşti, s-a decis ca mitropolitul din Moldova să devină "locum tenens", adică să fie al doilea in ierarhie şi, automat, urmaş la scaun.

Această decizie a funcţionat ca lege nescrisă pănă la modificarea Statutului BOR, după 1989. In noul Statut a fost trecută prevederea ca patriarhul să fie ales de Colegiul Electoral Bisericesc, din doi sau trei candidaţi aleşi de Sfăntul Sinod.

• Mediafax