În epoca modernă a Jocurilor Olimpice, începînd din anul 1896 şi pînă în 2004, sportivii de la Dinamo Bucureşti au adunat la aceste întreceri nu mai puţin de 126 de medalii, din care 36 de aur. Într-un clasament al celor 204 ţări care au luat parte la aceste jocuri, sportivii din Ştefan cel Mare s-ar situa pe locul 26, după Belgia, dar înaintea unor ţări cu tradiţie, Cuma ar fi Grecia, Spania sau Noua Zeelandă
În epoca modernă a Jocurilor Olimpice, începînd din anul 1896 şi pînă în 2004, sportivii de la Dinamo Bucureşti au adunat la aceste întreceri nu mai puţin de 126 de medalii, din care 36 de aur. Într-un clasament al celor 204 ţări care au luat parte la aceste jocuri, sportivii din Ştefan cel Mare s-ar situa pe locul 26, după Belgia, dar înaintea unor ţări cu tradiţie, Cuma ar fi Grecia, Spania sau Noua Zeelandă
Manifestare grandioasă la Teatrul Naţional
Săptămîna viitoare, mai precis pe 14 mai, se vor împlini 60 de ani de existenţă ai clubului Dinamo Bucureşti. Pentru a omagia cum se cuvine această frumoasă vîrstă, conducerea clubului va organiza pe 19 mai, la Teatrul Naţional din Bucureşti, în Sala Mare, cu începere de la ora 17, o grandioasă recepţie. Sunt invitate peste 1000 de personalităţi din lumea sportului şi a politicului. Se aşteaptă participarea unor invitaţi din partea Preşedinţiei, Guvernului, parlamentari, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Sport, Comitetului Olimpic Român, foste mari glorii ale clubului din Şoseaua Ştefan cel Mare, foşti şi actuali tehnicieni, alţi invitaţi. Chestorul Marcel Popescu, preşedintele clubului, ne-a informat, în exclusivitate, despre programul manifestărilor.” După 60 de ani de existenţă ai clubului ne-a fost şi nouă extrem de greu să ne decidem cum să facem ca totul sa iasă nu bine sau foarte bine, ci excelent. Din acest motiv , am început pregătirile cu multă vreme în urmă, astfel ca să nu omitem pe nimeni. Vom premia o mulţime de mari performeri ai clubului, cu trofee şi plachete omagiale, campioni olimpici, mondiali şi europeni, alţi medaliaţi la alte competiţii de mare anvergură, antrenori care au dus faimă culorilor alb-roşii.Vom premia cîte 2, 3 sportivi din fiecare generaţie”.TROFEE SPECIALE DIN CRISTAL ROŞU
LEON ROTMAN, primul dublu campion olimpic la canoe din istoria sportului romanescNICOLAE LINCA, singurul medaliat cu aur din boxul nostru la Jocurile Olimpice
ARGENTINA MENIS, deţinătoarea a şase recorduri mondiale, de patru ori participantă la JO şi de 12 ori campioană naţională
ELISABETA LIPĂ,participantă la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice, medaliată de 5 ori cu aur, declarată cea mai bună canotoare din toate timpurile de către Federaţia Internaţională de Canotaj
IVAN PATZAICHIN, omul cu statuie în faţa stadionului, desemnat cel mai valoros sportiv al clubului Dinamo, cu o suită impresionantă de titluri olimpice, mondiale sau europene, numai la olimpiade reuşind să cîştige 4 titluri. În această lună se împlinesc 40 de ani de la cîştigarea primului titlu olimpic, în Mexic 1968. În total, Ivan a luat parte la 10 olimpiade, 5 ca sportiv, alte 5 ca antrenor, motiv pentru care va primi un trofeu special de excelenţă
ION ŢIRIAC, cea mai complexă personalitate a sportului dinamovist
VIORICA SUSANU, multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană la canotaj. Aceste trofee vor fi toate la fel, făcute din cristal de culoare roşie.
Palmares de excepţie pe plan internaţional
În cei 60 de ani de existenţă ai clubului, s-a reuşit cîştigarea 118 medalii la Jocurile Olimpice, din care 33 de aur, 38 de argint şi 47 de bronz. La Campionatele Mondiale, bilanţul este 607 medalii, din care 175 de aur, 198 de argint şi 234 de bronz. Cifra este mult mai mare la Campionatele Europene, 696, din care 187 de aur, 241 de argint şi 268 de bronz. La Jocurile Balcanice, 3588 de medalii, din care 1211 aur,1544 argint şi 833 bronz. La Jocurile Mondiale Universitare bilanţul este de 169 de medalii, din care 63 de aur. În ţară, dinamoviştii au cucerit nu mai puţin de 9512 titluri de campion.Sportul rege iubit în “groapă”
Echipa de fotbal Dinamo Bucuresti s-a format pe 14 mai 1948, atunci cînd Unirea Tricolor a fuzionat cu Ciocanul Bucureşti, formînd o echipă ce reprezenta Ministerul de Interne la acea vreme.Pînă la sfîrşitul sezonului 1948 – 1949, ea a fost reprezentată de două echipe: Ciocanul (numita Dinamo A) şi Unirea Tricolor (numita Dinamo B, care, la finalul sezonului, a retrogradat în Divizia B).Începînd cu anul 1950, ele au fost separate, ultima fiind mutată la Braşov, apoi la Cluj, pentru ca, într-un final, în anul 1958, să ajungă la Bacău. Numele de Dinamo Bucureşti a fost folosit pentru prima dată pe 1 mai 1948, dar adevăratul debut al echipei a fost pe data de 14 iulie 1948, cînd a jucat primul său meci internaţional, împotriva cehilor de la Zidnice, meci cîştigat cu scorul de 4-1 de alb-roşii. Primul meci în liga întîi a avut loc în august 1948. În toamna lui 1956 debutează în Liga Campionilor, care fusese înfiinţată cu un an în urma. Pe 26 august, în faţa a 80.000 de spectatori, Dinamo învinge Galatasaray Istanbul cu scorul de 3 - 1. Calificarea a fost pecetluită la meciul retur, atunci cînd Dinamo a învins la Istanbul cu 2-1.Cele mai bune meciuri în cupele europene sunt cele disputate în sezoanele 1983-1984 şi 1989-1990, alb-roşii ajungînd pînă în semifinale.Recorduri în Divizia A:
Campioană a României: de 17 ori: 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007Cea mai categorica victorie: Dinamo - Steagul Rosu 10-1 (19.05.1965).
Cea mai severă înfrîngere: "U" Cluj - Dinamo 5-0 (09.06.1968), Dinamo – Sportul Studenţesc 0-5 (31.05.1986), Steaua - Dinamo 5-0 (04.04.1998).
Jucătorul cu cele mai multe prezenţe: Cornel Dinu 454.
Jucătorul cu cele mai multe goluri: Dudu Georgescu 207.
Cîştigatoare a Cupei Romaniei: de 12 ori: 1964, 1968, 1982, 1984, 1986, 1988, 1990, 2000, 2001, 2003, 2004, 2005
Cîştigatoare a Supercupei României : 2005
CEI MAI VALOROŞI JUCĂTORI
PORTARI: Birtaşu, Datcu, N.Coman, M.Constantinescu, Andrei, Cavai, Ştefan, Speriatu, Moraru, Eftimescu, Stelea, Tene, Prunea, Preda, LobonţFUNDAŞI: Szoke, Călinoiu, Băcuţ I, Băcuţ II, Nelu Nunweiller, Lică Nunweiller, C.Popa, C.Dinu, Boc, Deleanu, C.Ştefan, Stoenescu, F.Cheran, Lucuţă, Sandu Gabriel, Sătmăreanu II, Ghiţă, Mateescu, Stănescu, Al.Nicolae, Stredie, Mărginean, Vlad, Rednic, Gh.Dumitrescu, Andone, Meszaros, Klein, Mihali, M.Pană, Ad.Matei, Doboş, Mihăescu, Kadar, Jercălău, T.Selymes, L.Ciobotariu, C.Contra, V.Năstase
MIJLOCAŞI:V.Anghel, D.Nicolae-Nicuşor, R.Nunweiller, Grozea, Ghergheli, Petru Emil, Sălceanu, Mustăţea, Dobrău, T.Zamfir, Al.Moldovan, Custov, Augustin, I.Marin, Movilă, L.Moldovan, Dragnea, Ion Moldovan, Mulţescu, Mateuţ, Balaci, Lupu, Lupescu, Sabău, Sabou, C.Pană, Gerstenmajer, D.Timofte, Cheregi, D.Munteanu, Iftodi, Moisescu, S.Demollari, Chiriţă, Hâldan, Fl.Petre, Ad.Mutu, Ov.Stânga
ATACANŢI: Suru, Ozon, Al.Ene, Gh.Ene, Pârcalab, Haidu, Bartha, M.Lucescu, Dumitrache, Both, Nuţu, Doru Popescu, Gojgaru, Vrânceanu, Văetuş, D.Zamfir, Sertov, Dudu Georgescu, Orac, Tălnar, Rosznay, Chitaru, Vaişcovici, Cămătaru, Răducioiu, S.Răducanu, D.Sava, Cr.Sava, Vlădoiu, V.Moldovan, R.Niculescu, Marius Niculae, Mihalcea, Claudiu Niculescu
TROFEE LA FOTBAL
SPECIALE- Angelo Niculescu, fraţii Ion, Lică şi Radu Nunweiller
GENERAŢIA ANILOR 50- Alexandru Ene I, Dumitru Ivan, Iuliu Uţu
GENERAŢIA ANILOR 60-Ion Pîrcălab, Constantin Frăţilă, Florin Cheran
GENERAŢIA ANILOR 70- Cornel Dinu, Mircea Lucescu, Augustin Deleanu
GENERAŢIA ANILOR 80- Ionuţ Lupescu, Florin Prunea, Florin Răducioiu
GENERAŢIA ACTUALĂ- Claudiu Niculescu, Ionel Dănciulescu, Bogdan Lobonţ
PREMII SPECIALE
ANTRENORI- Mircea Rednic, Ioan Andone
GOLGETERI- Dudu Georgescu, pentru cele două Ghete de Aur, din anii 1975 şi 1978, Rodion Cămătaru, 1987, aur, şi Dorin Mateuţ,1989, argint
Peste 1200 de invitaţi la aniversare
Organizatorii lucrează la un album omagial, coordonarea aparţinînd lui Alexandru Mogoş , iar fotografiile lui Mihai Neacşu, care va fi gata în curînd. Costul total al acestei grandioase manifestări este de circa 10 miliarde lei vechi.” Avînd în vedere numărul extrem de mare de invitaţi, ne-am gîndit să îi chemăm în două tranşe, începînd cu ora 17, căci în foaierul Teatrului Naţional vor fi , în acelaşi timp, circa 1200 de invitaţi. Aici vom face cele aproximativ 400 de premieri ale oamenilor care au dus faima clubului nostru pe toate meridianele lumii. Un gest umil pentru o viaţă întreagă dăruită culorilor alb-roşii. Marea majoritate a celor invitaţi o duc financiar bine sau chiar foarte bine, nu au nevoie de nici un ajutor material din partea noastră, doar de recunoştinţă.Asta şi facem. O situaţie specială o are fostul boxer Nicolae Linca, care suferă de o boală ce nu îi pemite deplasarea la festivitate. El beneficiază de sprijinul nostru material în mod permanent, iar trofeul îi va fi dus acasă, în mod special“ , a spus chestorul Marcel Popescu, şeful clubului din Şoseaua Ştefan cel Mare, sufletul acestei aniversări.LEGENDA CÎINILOR ROŞII
Şapte fraţi de poveste
“Red dogs” erau numiti fraţii Nunweiller, care, fiind mai pistruiaţi, dar în acelaşi timp şi roşcovani la faţă, datorită efortului din timpul jocurilor, aveau feţele congestionate, roşii chiar. Perioada lor de glorie a coincis şi cu prima perioadă de glorie a lui Dinamo. Este adevărat că denumirea a fost dată de adversari care nu erau foarte bucuroşi să-i aibă ca adversari pe bătăioşii fraţi şi echipa lor Dinamo. Aceste lucruri se întîmplau în deceniul 6. După decembrie 1989, cînd s-a pus în discuţie reorganizarea clubului si chiar revenirea la denumirea Unirea Tricolor/Ciocanul, s-a ajuns la concluzia menţinerii denumii de Dinamo, iar simbolul clubului au fost adoptati "red dogs" în onoarea echipei din anii '60. Fraţii au fost 7, porecla de "cîini roşii" datorîndu-se lui Ion (Nelu) şi Lică atît pentru părul roşcovan, cît şi datorită răutaţii din joc.Trei la echipa naţională
Primii doi fraţi au jucat numai la Dinamo Obor, sau Dinamo 6, si nu au ajuns la echipa fanion. Nelu, Nunweiller III, a fost primul cîine roşu. A jucat la echipă din 1956 pînă în 1971, cu o pauză de doi ani (1968-1970 la Fenerbahce), luînd 5 campionate (1962,63,64,65 si 1971) şi două cupe (1964,68)A fost un libero de netrecut , necruţător cu adversarii. Porecla i-a fost dată de suporterii adverşi, dar nu din ură , pentru că Nelu a fost cîine şi la echipa naţională .În 1964, în meciul calificării la Olimpiada de la Tokyo (1-0 cu Bulgaria la Sofia) a jucat cu arcada deschisă, cu capul şi tricoul pline de sînge, fiind cel mai bun de pe teren.A fost un adevarat lider fiind mulţi ani căpitanul echipei. Ca antrenor a mai cîştigat 3 titluri de campion ( 1973 , 1977 şi 1975 - ca secund al lui Nicolae Nicuşor). Lică, Nunweiller IV, a jucat la Dinamo între 1960 – 1966, cu o revenire în 1970 , luînd 4 campionate (1962, 63, 64, 65) şi o cupa (1964). Începînd mijlocaş , s-a transformat într-un excelent stoper de marcaj , formînd, împreună cu Nelu o adevarată barieră. A jucat şi în echipa naţională. Victor, cel de al cincilea frate, a fost portar. A jucat la Dinamo Obor şi Dinamo Victoria şi un an, 1965, a fost şi la Dinamo, fără a juca nici un meci oficial.
Prîslea, febleţea lui Angelo Niculescu
Radu, Nunweiller VI, a început ca junior la Dinamo, a fost un an la Viitorul, apoi a revenit în 1963 şi a jucat la Dinamo pînă în 1976, cu o pauză în 1967-68, atunci cînd a fost bolnav de hepatită. A cîştigat cu Dinamo 5 campionate (1964, 65, 1971, 73, 75) şi o cupă (1964). A fost mijlocaş şi un excelent coordonator de joc . A jucat şi în echipa naţională fiind jucător de bază al echipei care a jucat la Campionatul Mondial Mexic 1970. De altfel, antrenorul de atunci al echipei naţionale, Angelo Niculescu, atunci cînd făcea echipa pentru meciuri, trebuia să pună pe hîrtie doar 10 jucători, unul singur, Radu Nunweiller, fiind trecut pe listă dinainte. Din 1980 a trăit în Elveţia, alături de soţia sa, fostă tenismenă.Ultima lui întîlnire cu fotbalul românesc a fost mai puţin reuşită. Hedi, cel de al şaptelea frate din dinastia cîinilor roşii, a fost pe la cîteva echipe de copii şi juniori la Dinamo, dar nu a făcut carieră.Într-un cuvînt, o familie de excepţie , cu trei fraţi la Dinamo şi la echipa naţională.
CHESTORUL ELISABETA LIPĂ
Elisabeta Lipă, născută Oleniuc, a debutat la vîrsta de 19 ani la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, California. A obţinut 5 medalii de aur, 2 de argint şi una de bronz la şase Olimpiade, a fost de 25 ori campioană a României. În anul 2000, a fost declarată cea mai bună canotoare din lume de către Federaţia Internaţională de Canotaj, este maestră emerită a sportului. În prezent este vicepreşedinte al Federaţiei Române de Canotaj.La 1 decembrie 2004, comisarul şef de poliţie Lipă a fost înaintată la gradul de chestor de poliţie, echivalent cu cel de general.A cântat pe scena Teatrului Naţional, în faţa preşedintelui Traian Băsescu, a făcut pe fotomodelul la ultima prezentare de modă a Zinei Dumitrescu şi a dat lecţii la bowling. Generalul Elisabeta Lipă a făcut spectacol şi la "Dansez pentru tine”. Ea a făcut pereche cu Cabral şi au dansat pentru o adolescentă din Gura Humorului, campioană naţională de canotaj, care are nevoie de ajutor financiar.IVAN PATZAICHIN OMUL CU STATUIE
Ivan Patzaichin este singurul canoist român, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 şi 1984 şi triplu laureat cu argint. La data de 1 decembrie 2004 a fost înaintat la gradul de general de brigadă, cu o stea, în rezervă.. În prezent este antrenorul lotului olimpic de caiac-canoe.Citește pe Antena3.ro