Italia / Cosa Nostra şi politica

Cosa Nostra a boss-ului Bernardo Binnu Provenzano este ''lobby sau partid?'' - aşa se intitulează în motivaţia sentinţei care explică condamnările la 430 de ani de închisoare pentru 40 de capi mafioţi, capitolul cel mai delicat consacrat relaţiilor dintre conducerea mafiei siciliene şi politica italiană. Judecătorul pentru audieri preliminare, Piergiorgio Morosini, care a depus la 1 decembrie cele 1.000 de pagini ale motivaţiei, lasă deschis acest semn de întrebare, deoarece mafia poate fi şi lobby şi partid, în funcţie de vremuri.

Ceea ce e sigur, scrie judecătorul, citat de Agerpres,  este că boşii districtuali ai Cosa Nostra ''au început încă din 2005 să ţeasă intriga'' în perspectiva alegerilor din 2006. ''Vor să fie pregătiţi pentru momentul crucial în care se va juca partida. Pretind locuri în consiliul primăriilor şi în cel provincial. Aleg candidaţii pentru scrutinul următor şi se pun în mişcare pentru a-i alătura unor persoane influente din cadrul Polului Libertăţii (PdL, coaliţie de centru-dreapta), îndeosebi Forza Italia şi Uniunea democraţilor creştini şi democraţilor de centru. Judecătorul Piergiorgio Morosini a creionat istoria acestor ''reticule politico-clientelare şi reticule ale puterii mafiote'', plecând din a doua jumătate a anilor '80, atunci când, crescând dezamăgirea faţă de DC (democrat-creştini), Cosa Nostra caută un nou vehicul politic pentru interesele sale''.

În alegerile politice din 1987, ''au fost făcute avansuri PSI'' /Partidul Socialist Italian/, dar după primele condamnări din '92, la primul proces de anvergură - odată îndepărtat proiectul de a crea mişcarea separatistă ''Sicilia liberă'' - bossul Bernardo Provenzano ''sugerează căutare de relaţii şi oferire de sprijin unor noi forţe politice naţionale care se nasc pe ruinele vechiului sistem de partide''. Provenzano este neîncrezător în politicieni pe care îi defineşte când ''necinstitţi'', când ''nepregătiţi'', dar tot timpul ''calculaţi''. Şi atunci liderul corleonez decide crearea unei ''expediţii de rezervă'', care să studieze modul de ''a interacţiona cu politica''. Cu începere din anii '90, în ''expediţia Provenzano'' intră ''un grup restrâns de consilieri şi previzionişti reuniţi de bătrânul boss pentru chestiunile cele mai delicate''. ''Acel trust de creiere trebuie să-l ajute să ţeasă intriga în vederea recuperării consensului şi stabilirii de noi legături după măcelurile din '92 şi '93'', scrie judecătorul Morosini. Din acest grup face parte şi Giovanni Mercadante, ales în 2001 pe listele partidului Forza Italia.

2006 este însă anul care vede Cosa Nostra ''în stare de fibrilaţie: se schimbă Camera Deputaţilor şi Senatul, se reînnoiesc Adunarea regională şi consiliile primăriilor. ''Oamenii lui Provenzano sunt în stare de alertă. 'Elita' mafiotă este chemată să opereze alegeri importante care vor lăsa 'semnul' pentru anii viitori'', notează judecătorul. Italia bipolară, mai scrie acesta, ''se află probabil la o răscruce. Dar în Sicilia PdL este încă puternic datorită acelui 61 la zero din 2001, cu o compenentă UDC care, pe lângă faptul că îl exprimă pe preşedintele regiunii, constituie şi aproape o treime din electoratul naţional al acestui partid.

Decizia privind coaliţia ce trebuie votată pare scontată, există o netă preferinţă pentru PdL. Provenzano, şeful Cosa Nostra după arestarea lui Toto Riina, optează pentru ''internalizarea reprezentării politice'', cu alte cuvinte pentru a-şi mobiliza propria greutate electorală în favoarea unor membri interni din asociaţie, de prezentat drept candidaţi, sprijinind persoane legate prin obligaţii strânse de prietenie sau înrudire cu şeful sau capii aşa-numitelor ''cosche'', grupări de mafioţi.

Noua strategie politică a Cosa Nostra, noua schemă de ''internalizare'' care se repetă şi în alte cazuri este dezvăluită de relaţia dintre Francesco Campanella, omul-punte dintre grupările mafiote şi lumea politică. La căsătoria sa i-au fost martori liderul UDEUR /Uniunea Democraţilor pentru Europa/, Clemente Mastella /fost ministru al justiţiei în guvernul Prodi/, şi Salvatore Cuffaro, fostul preşedinte al Siciliei. În 2000, secretar naţional al tinerilor din UDEUR era Lorenzo Carandino, din FI, pe care Campanella însuşi îl indică grupărilor mafiote drept candidat ideal la funcţia de primar. Cei doi politicieni, folosind noaptea oficii ale stării civile din primării, au confecţionat documentul de identitate fals folosit de Provenzano pentru a merge la Marsilia pentru a se opera. ''Nu orientare colaterală, ci leadership, acesta prevalează la Cosa Nostra'', scrie judecătorul Morosini, citat de Agerpres.

În opinia lui Morosini, ''internalizarea reprezentării'' înseamnă să fii mai puternic în constituirea unor lobby politico-mafiote de folosit în poziţii-cheie ale vieţii economice, politice şi instituţionale. Cartierul general politic al Cosa Nostra se află într-o boxă metalică pe care însă poliţia a burduşit-o cu microfoane. Închişi înăuntru, doi mafioţi vorbesc despre deputatul regional Giovanni Mercadante. În schimbul sprijinului electoral pentru reînnoirea Adunării regionale, Mercadante va trebui să-l sprijine în consiliul primăriei din Palermo pe alesul bossului, Marcello Parisi, nepotul asociatului mafiot Angelo Rosario Parisi. Mercadante trece imediat la fapte promiţând să aranjeze pe lângă preşedintele provinciei Palermo, Francesco Musotto, provenit din FI, sponsorizarea candidatului corleonezilor.