Moldova: Rusia vrea să rezolve problema Transnistriei pe şine ruseşti

Respins de Moldova, în 2003, “Memorandumul Kozak” a împlinit 5 ani.  La Chişinăua fost marcat  prin proteste în faţa Ambasadei ruse iar la Tiraspol  printr-o serie de comentarii făcute de Ministerul de Externe al republicii autoproclamate, scrie Nezavisimaia Gazeta. Motivul pentru resuscitarea acestui subiect l-a constituit declaraţia prim-vicepremierului rus, Igor Şuvalov, potrivit căruia la acest plan se mai poate reveni.

Igor Şuvalov se ocupă în cadrul guvernului rus de probleme legate de reglementarea transnistreană. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, tocmai acest lucru explică interesul jurnaliştilor faţă de opinia sa.  În timpul summitului CSI de la Chişinău, Şuvalov declarase că, dacă Memorandumul Kozak ar fi fost semnat, “multe probleme ar fi fost deja soluţionate”, exprimându-şi regretul că acest lucru nu s-a întâmplat, citează Agerpres. “Însă, multe prevederi ale acestui plan ar putea fi folosite chiar şi azi”, subliniase vicepremierul rus. Aceste declaraţii ale lui Şuvalov fuseseră făcute exact în momentul când premierul rus Vladimir Putin discuta cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin pe marginea problemei transnistrene, fapt pentru care mulţi au văzut în spatele acestor afirmaţii nişte înţelegeri secrete.

Chişinăul şi Tiraspolul au interpretat declaraţiile oficialului rus drept o intenţie a părţii ruse de a reveni la principalele prevederi ale “planului Kozak”, mărul discordiei pentru mai mulţi ani între Putin şi Voronin. Ambasada Rusiei la Chişinău a fost pichetată, marţi şi miercuri, de reprezentanţi şi adepţi ai Partidului Popular Creştin Democrat /PPCD/ al Republicii Moldova, care cereau retragerea trupelor ruseşti din Republica Moldova şi care nu ascundeau faptul că acţiunile lor au fost determinate de jubileul de 5 ani al Memorandumului. Potrivit Nezavisimaia Gazeta, este semnificativ faptul că liderul PPCD este vicepreşedintele parlamentului moldovean, Iurie Roşca. În opinia ziarului rus, acest lucru face ca lozincile pe care le-au agitat manifestanţii să poată fi considerate “opinie oficială” sau cel puţin “oglindire a opiniei unei părţi a conducerii republicii”.

În prezent, Roşca afirmă că, promovând în 2003 “planul Kozak”, Moscova “dorea să distrugă ţara”. Dacă acest plan ar fi fost votat, “politica internă şi externă a Republicii Moldova s-ar fi aflat sub dreptul de veto al Tiraspolului”, subliniază Roşca. Această opinie a fost confirmată, zilele trecute, de noul ambasador al SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry, care a declarat că “retragerea trupelor ruse trebuie să devină un moment-cheie” al procesului de reglementare şi că în prezent nu are sens să se revină la planul Kozak. “Acest document nu convenea ambelor părţi ale conflictului”, a amintit Chaudhry. Totodată, Asif Chaudhry a exprimat disponibilitatea SUA de a “acorda Chişinăului sprijin în problema soluţionării problemei transnistrene, prin intermediul elaborării unui statut de drept special pentru Transnistria, respectând principiile integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Nici Tiraspolul nu a fost mai entuziast în privinţa resuscitării “Planului Kozak”. În comentariul MAE transnistrean, prilejuit de jubileul Memorandumului, se spune că “realizarea prevederilor acestui document ar fi îngrădit în mod substanţial independenţa Transnistriei, incluzând actuala sa statalitate într-un nou sistem politic federativ”.

Conducerea de la Chişinău a declarat, la rândul ei, că nu intenţionează să revină la “Planul Kozak”. În cadrul unei reuniuni de experţi ai Fondului Marshall “Germania-SUA”, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a subliniat că reconcilierea dintre părţi este posibilă doar în cadrul legii adoptate de parlamentul moldovean privind statutul Transnistriei. Voronin nu admite modificarea statutului Republicii Moldova, “stat unitar” potrivit Constituţiei. Maxim ce i-ar putea oferi Chişinăul Transnistriei este un statut de autonomie teritorială. În condiţiile existente, nu este foarte clar pe ce s-a bazat Igor Şuvalov când a făcut declaraţia sus-amintită la summitul de la Chişinău. În opinia experţilor, această declaraţie nu a făcut decât să tensioneze şi mai mult relaţiile oricum delicate dintre Chişinău şi Tiraspol