Hermann Haering, un teolog liberal catolic, cere demisia Papei Benedict al XVI-lea după decizia de anulare a excomunicării pronunţate în cazul unui episcop englez care neagă amploarea Holocaustului, relatează AFP, citată de Mediafax.
Criticile faţă de această decizie a Vaticanului au luat o amploare fără precedent în Germania, unde negarea Holocaustului se pedepseşte cu închisoarea. "Dacă Papa doreşte binele Bisericii, ar trebui să demisioneze", a declarat teologul liberal catolic Hermann Haering pentru cotidianul Tageszeitung. "Acest lucru nu ar fi un scandal; un episcop trebuie să renunţe la funcţie la vârsta de 75 de ani, un cardinal îşi pierde drepturile la 80 de ani", afirmă Haering. Papa Benedict are 81 de ani. Între timp, un oficial de la Vatican a recunoscut că administraţia Bisericii Romano-Catolice a comis unele "erori" prin decizia de anulare a excomunicării pronunţate împotriva a patru episcopi, inclusiv Richard Williamson, ale cărui comentarii au stârnit polemica. "Urmăresc dezbaterea cu mare interes. Au existat neînţelegeri şi erori de conducere în cadrul Curiei", afirmă cardinalul Walter Kasper, responsabil de Departamentul Vaticanului pentru relaţia cu evreii. "Papa a propus iniţierea dezbaterii pentru că doreşte unitate în interior şi exterior", subliniază cardinalul, adăugând că episcopii respectivi "sunt încă suspendaţi". O dezbatere la nivel internaţional a izbucnit după decizia de reabilitare a lui Williamson, un episcop englez care a catalogat drept "minciuni" dovezile istorice privind gazarea a şase milioane de evrei de către nazişti. "O graţiere care pare o otravă. Problemele provocate de acest caz sunt evidente nu doar în exteriorul Bisericii, ci şi în cadrul ei", a scris luni expertul Franco Garelli în cotidianul La Stampa, vorbind de "disconfortul profund stârnit de anularea excomunicării în numeroase cercuri catolice". În Germania, numeroşi oficiali catolici au atras atenţia că Suveranul Pontif riscă să îşi piardă susţinerea. "În mod clar, asistăm la o pierdere a încrederii în Papă; reabilitarea unui negaţionist este întotdeauna o idee rea", afirmă episcopul de Hamburg, Werner Thissen. La rândul său, episcopul de Rottenburg-Stuttgart, Gebhard Furst, a vorbit de "nesiguranţă, neînţelegere şi dezamăgire". În Franţa, unde se află cea mai mare comunitate de evrei din Europa, rabinul-şef Gilles Bernheim a denunţat declaraţiile lui Williamson, care susţine că doar 200.000 - 300.000 de evrei au murit în cel de-al II-lea Război Mondial, însă niciunul gazat. Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Luc Chatel, a calificat declaraţiile lui Williamson drept "inacceptabile, abjecte şi intolerabile". În Austria, unde Papa Benedict a numit un preot ultraconservator în funcţia de locţiitor de episcop, criticile vin chiar din interiorul Bisericii. Arhiepiscopul de Viena, Christoph Schoenborn, a criticat decizia de reabilitare a lui Williamson. Cotidianul La Libre Belgique a denunţat "orbirea" Vaticanului, comparându-l pe Williamson cu preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad.
Citește pe Antena3.ro