Suntem buimaciti

29 iunie

Razboi intre Germania si Rusia

Argetoianu. Eu declar ritos ca sunt contra unui razboi cu Rusia. A incepe un razboi cu Rusia, cu riscul de a fi atacati din spate de unguri si de bulgari ar fi o nebunie. Nu ne putem bate singuri. Trebuie in toata aceasta afacere sa hotaram in intelegere cu Germania. Daca Germania ne sfatuieste sa primim ultimatumul, sa-l primim. Daca, cum nu ma indoiesc, Germania va castiga razboiul, ea va avea tot interesul sa reintregeasca Romania, aceasta cu atat mai mult cu cat nu ma indoiesc ca razboiul actual se va termina cu unul intre Germania si Rusia.

Esentialul pentru noi e sa nu ne distrugem armata degeaba contra Rusiei, care ne va infrange si ne va lua indoit; sa facem partea jocului, sa ne retragem, sa ne pastram armata intacta ca sa ne aparam impotriva ungurilor sau bulgarilor, contra carora ne putem bate cu succes. Concluzie: sa protestam, contra abuzului de forta, dar sa primim conditiile Sovietelor, oricat de dureroase ar fi...

Balif. Respingere si razboi.
Victor Iamandi. Idem.
Victor Antonescu. Si asa, si asa. Sa ne batem, dar numai putin. Un ceas pe zi?
Ciobanu. Respingere si razboi.
Silviu Dragomir. Idem.
Tracau Traian Popp. Idem.
Gigurtu. Pentru primirea ultimatumului.
Christu. Raspuns simplu: "Sunt de parerea d-lui Argetoianu".
Dr. Hortolomei. Respingere si razboi.
Cancicov. "Sunt de parerea d-lui Argetoianu".
Slavescu. Primirea ultimatumului.
Ralea. Idem.
Generalul Ilcus. Idem. Nu ne putem bate.
Giurescu. E de parerea d-lui Argetoianu.
Bentoiu. Pentru primirea ultimatumului.
Portocala. Idem.
Ghelmegeanu. E de parerea d-lui Argetoianu.
Mitita Constantinescu. (Regele ii da cuvantul spunandu-i: "Mitita, fii scurt...!"). Vorbeste de coordonate, spune prostii inutile si conchide la primirea ultimatumului.
Andrei. Primirea ultimatumului.
Macovei. E de parerea d-lui Argetoianu.
Urdareanu. Face pe farsorul. Demnitatea Regelui nu-i permite o umilire fara sa reactioneze. Sa mobiolizam, si sa cerem sa tratam...
Tatarescu. Expune ca frontul pe care ne rezemam s-a prabusit si ca altul nu a fost ridicat in loc...

N-avem alta solutie decat sa ne plecam - dar sa incercam sa mai imbunatatim conditiile.

Tatarescu mai informeaza Consiliul ca Regele s-a adresat personal Germaniei si Italiei si ca se asteapta raspunsurile...

Se hotaraste sa se trimita la Moscova, ca raspuns ultimatumului, o telegrama prin care sa se intrebe despre locul si data la care plenipotentiarii nostri se vor putea intalni cu cei sovietici...

Regele se ridica, dar ne declara convocati in permanenta. Sa plecam fiecare pe acasa si sa asteptam sa fim rechemati. Atitudinea mea in Consiliu a impresionat si a raliat majoritatea...

Toata dupa-amiaza de joi am stat acasa, tampit, incapabil sa scriu o slova. Prieteni multi au venit sa ma vada, toti au aprobat atitudinea mea.

Am fost rechemat la Palat la ora 9. Raspunsurile Germaniei si Italiei sunt negative. Nu pot sa intervina. Vor interveni insa la Budapesta si la Sofia ca sa mentina acolo liniste. Tatarescu citeste textul telegramei trimise pe 4 cai la Moscova, ca sa ajunga inainte de expirarea termenului ultimatumului.

Pentru cazul in care raspunsul nostru ar fi judecat insuficient, reincepe discutia de la amiaza ca sa se hotarasca daca admitem o capitulare pur si simpla. Se repeta marturisirile de la prima sedinta cu urmatoarele schimbari: Mironescu, Balif si Urdareanu trec de partea noastra, a celor care cu inima sfasiata primim ultimatumul. La aceasta sedinta de seara asista si Vaida, sosit de la Brasov, care e si el de parere sa primim ultimatumul...

Dupa sedinta, Regele ne opreste pe Vaida si pe mine si ne roaga succesiv, cu lacramile in ochi, sa nu-l lasam singur si sa intram in Guvern, Vaida fara portofoliu, iar eu la Externe. Vaida primeste. Sunt silit sa primesc si eu - un refuz in asemenea imprejurari ar fi fost un act de lasitate si un abandon al tarii mele. Pun o singura conditie: sa fiu lasat sa fac politica mea, care va merge pana la o alianta cu Germania... Conditia e primita... Asteptam, Tatarescu, Vaida si cu mine, la Palat, sa treaca termenul ultimatumului ca sa vedem daca nu cumva rusii ataca... Suntem buimaciti... Vaida, Sidorovici (la Propaganda, in locul lui Giurescu!!!) si Nistor, fara portofoliu si el, depun juramantul... La orele 1,20 nici o stire de atac - in schimb o telegrama de la Moscova. Raspunsul nostru declarat insuficient. Ni se enumera o serie de conditii care trebuie primite pana a doua zi, vineri la amiaza...

Consfatuire cu Regele: le primim. Telegrama la Moscova, de data asta semnata de mine. Ma culc la ora 4 dimineata...

Vineri la ora 11 am luat Ministerul in primire.

La orele 16 Consiliul de Ministri unde fac o scurta dar emotionanta expunere a situatiei si complectez informatia ministrilor cu cele intamplate din ajun - dupa ridicarea sedintei de seara a Consiliului de Coroana - si pana atunci.

La orele 17 Consiliul Superior Economic - transmit presedintia lui C. Angelescu, vicepresedinte.

La orele 18 primesc pe Fabricius si pun primul jalon al unei ere noi. E incantat. La orele 19 primesc pe Lavrentiev cu Kokuliev - oribil - si le cer permisiunea de mergere la Odessa pentru delegatii nostri in comisia speciala ce se va intocmi in acel oras.

Azi dimineata la ora 11, la Palat. Intai singur, apoi cu Tatarescu. Cer Regelui sa se gandeasca asupra unui plan politic pentru viitor. Trebuie sa prevedem toate ipotezele fata de cererile posibile ale Ungariei si ale Bulgariei. Regele e de acord si ne cere o renuntare formala la garantiile anglo-franceze. Reticente din partea lui Tatarescu. Aprobare fara rezerva din partea mea. Nu ne aduc nici un folos si stau ca un graunte de nisip in ochiul Berlinului. Convenim sa facem declaratia de renuntare cu prilejul expozeului din Parlament, caci Camera si Senatul au fost convocate pe ziua de azi, dar sedinta va fi amanata pe luni, 1 iulie. Pe Fabricius il voi preveni insa in aceeasi zi de sambata.

La orele 17 Fabricius la mine. Ca gaj al celor spuse de mine in ajun ii dau vestea renuntarii la garantii. E foarte multumit.

Informez si pe Ghigi, care s-a prezentat la mine, dupa Fabricius. Amandoi imi dau stiri linistitoare despre cele ce se petrec la Budapesta si Sofia.

"Bat intr-una depesi la Moscova"

Totusi la orele 19 Bardossi vine cu o falca in cer si una in pamant sa-mi ceara explicatii despre mobilizare, idioata de mobilizare. Nota pe care mi-o lasa fiind cam seaca, il rog sa treaca maine dupa raspuns...

30 iunie

Evacuarea Basarabiei si Bucovinei, si ocuparea nenorocitelor provincii se face cu incurcaturi, cu frecaturi, cu ciocniri intre rusi si noi, in mijlocul jalei si a neputintei… Bat intr-una depesi la Moscova, dar fara mare folos.

Din nenorocire chiar si ai nostri se poarta rau… Soldatii basarabeni fug de la tunuri, arunca armele si se duc acasa... Nu vor sa treaca Prutul in Vechiul Regat!

Bardossi la mine azi dimineata la ora 10. L-am impacat - dar i-am remis o nota tot atat de seaca ca a lui. I-am cerut sa inceteze atacurile presei unguresti impotriva noastra. Mi-a promis, daca inceteaza si articolele antimaghiare in ziarele noastre. Am fagaduit la randul meu.

Fabricius la mine azi dupa-masa. Ordine au fost date de Berlin la Budapesta, sa se astampere. Din toate stirile ce-mi sosesc de ieri, pare ca putem conta pe pace, pentru moment si dinspre Bulgaria si dinspre Ungaria. De Ungaria nu ma tem cata vreme nemtii vor avea nevoie de petrol, caci drumurile petrolului romanesc trec prin tara ungurilor. De Bulgaria iarasi nu mi-e frica sa se miste cat timp stiu ca turcii le vor sari in spinare daca ne ataca. Si deocamdata turcii ne-au declarat si la Ankara si la Bucuresti, ca se tin de clauzele Pactului Balcanic...

Singura mea teama sunt si raman tot rusii... Numai sa nu ne mai ceara ceva... Si aci tot nemtii si petrolul ne vor scapa.

Incidente la granita de vest

Am hotarat cu Tatarescu sa amanam pe poimaine, marti, sedinta Comisiilor parlamentare la Camera, ca sa le facem sa cada mai aproape de sfarsitul ocuparii Basarabiei si Bucovinei. Sa nu se zburleasca muscalii de ce s-o spune la Camera si sa se razbune asupra a lor nostri pe care ii au in mana.

Tatarescu crede ca trebuie sa refacem Ministerul, cu elemente simpatizante cu Germania si simpatizate de Germania... Atunci cel dintai care trebuie sa plece ar fi el...

Din Basarabia ne vin si stiri intristatoare. Soldatii basarabeni parasesc tunurile, in artilerie si arunca pustile, in infanterie, ca sa plece acasa si sa nu treaca Prutul.

Pretutindeni ovreii se conduc foarte prost, pun focul, devalizeaza si omoara chiar.

Se zice ca la Chisinau a fost numit primar deputatul nostru Bivol - ispravnic la Balti - Leanca si la Chisinau - Mata.

Ma mira. La Cernauti a fost numit primar un jidan. Pricep. Fabricius e furios, caci mai ales nemtii au fost molestati de jidani...

1 iulie

M-au lasat sa dorm, ca sa aflu azi dimineata atacurile bandelor unguresti dintre Halmei si Sighet. Vreo zece pichete romanesti au fost atacate aseara intre orele 10 si 1 dupa amiaza noapte. Cateva pichete au fost arse; in unele locuri ele au fost cucerite de unguri - pretutindeni au fost insa reluate de romani. Printre comitagii se semnaleaza si soldati. Raportul Statului Major vorbeste de aruncatoare de mine, de mitraliere, intr-un loc chiar de tunuri! Vreo 60-100 de unguri au ramas pe teren, morti si raniti. Avem si noi pierderi, dar neinsemnate (?).

Am protestat imediat la Budapesta. Am chemat pe Fabricius si pe Ghigi, le-am povestit cele intamplate si le-am declarat lamurit ca, daca ungurii cauta razboi, razboi vor avea si imediat. Reprezentantii Germaniei si Italiei au parut foarte impresionati si au plecat sa telegrafieze la Berlin si la Roma...

Cu cateva minute inaintea lor a sosit la Minister domnul Bardossi cu o nota prin care imi semnifica ca explicatiile date de Guvernul roman cu privire la mobilizare erau insuficiente. L-am primit bine... Se facea ca nu stie despre cele petrecute azi-noapte. I-am aratat ca astea erau la ordinea zilei, nu mobilizarea noastra.

(Va urma)