x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Constantin Argetoianu - Impresionantul Lavrentiev

0
Autor: Prof. Dr. Stelian Neagoe 09 Sep 2006 - 00:00
Constantin Argetoianu - Impresionantul Lavrentiev


Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu
26 IUNIE. Am aratat lui Tatarescu ca nu impartasesc temerile lui si ca declaratiile lui Fabricius ma mira caci nu corespund informatiilor mele: temerile: ungurii si bulgarii nu ne vor ataca nici nu ne vor felicita fara invoirea Germaniei si a Italiei; rusii fac si ei in pantaloni fata de germani, fiindca stiu ca Germania poate oricand indrepta o suta de divizii impotriva lor asa incat zborurile peste teritoriul nostru se explica prin grija de a sti daca au sosit nemtii la noi (Zborurile rusesti mai au probabil si alt scop. Noul ministru Lavrentiev a fost impresionat in calatoria sa de lucrarile de fortificatie si de numarul de trupe din Basarabia. Cum rusii ne considera acum ca flancul drept al armatelor germane, probabil ca au vrut sa-si dea seama, dupa raportul lui Lavrentiev, de situatia dintre Nistru si Prut). Declaratiile: Fabricius spune una lui Tatarescu si alta mie. Din cate mi-a spus el mie, din cate mi-a spus si Neubacher si din comunicarile facute de Gerstenberg lui Cecropid rezulta ca dimpotriva nemtii nu vor sa ne apropiem de rusi si sa ne intelegem cu ei - si mai rezulta ca in caz de pericol o armata germana suficienta ca sa bage pe rusi in draci, e disponibila. Am adaugat - si atat mi-am permis in directia punctului nevralgic al politicii noastre, in acest moment - ca probabil nemtii vorbesc cu fiecare dupa increderea ce le inspira interlocutorul lor.
Tatarescu a sarit pe ocazie ca sa-mi declare ca are toata increderea nemtilor, ca are cele mai bune relatii cu ei, ca le-a propus o alianta intima si definitiva pe baza unui memoriu in care a invocat toate argumentele istorice incepand cu 1884... "Si ce ti-au raspuns?" - l-am intrebat eu. "Nimic, inca..." mi-a raspuns cu naivitate usurat Guta...
*************

Din politica externa am trecut la cea interna. Am fost Amandoi de acord ca FRN-ul daduse faliment, ca ideea mea initiala cu Regele in frunte fusese cea buna, ca o simpla inlocuire a lui Vaida prin Rege nu era posibila si ca pentru sefia Suveranului, trebuia o formula noua. Am fost asemenea de acord ca persoana lui Urdareanu nu putea fi discutata: de vreme ce se recurgea la Voda, era natural ca acesta sa-si ia ca ajutor pe cine vrea el, pe omul sau de incredere. Ca ar fi fost mai bine ca Ernest sa nu faca pe Napoleon, e alta chestiune asupra careia am fost iar de acord. Asupra celui de-al treilea punct esential al schimbarilor politice din saptamana trecuta, asupra cucutarei Garzii de Fier in capul bucatelor n-am mai fost de acord. Eu am lamurit ca invierea Garzii e o mare gresala, pe care nu o cer nici nemtii. Acestia cer numai un lucru: ca simpatizantii lor din prima ora sa nu mai fie impuscati, - dar de acolo pana la pupaturi, e o distanta!

"Stie ca Regele i-a ucis doi fii"

Tatarescu a pretins ca mai bine era ca acest curent viu, orice s-ar zice, sa fie canalizat de Rege. Am replicat ca toti oamenii acestia veneau sa se alature de Rege fara nici o sinceritate, si numai ca sa se poata misca si sa poata lovi in liniste. "Cum vrei sa cred eu - am conchis - in sinceritatea unui Ion Zelea Codreanu in fruntea pocaitilor, cand stie ca Regele i-a ucis doi fii?".
Tatarescu pretinde ca nu se va da un rol prea important gardistilor. Poate un Subsecretariat sau doua, in caz de remaniere, poate pe ici pe colea o prefectura. Despre dizolvarea Corpurilor Legiuitoare (!) nu e vorba...
Cum aflasem de dimineata ca Mihalache si dr. Lupu se solidarizeaza cu Maniu si nu intra in Partidul Natiunii, am intrebat pe dl prim-ministru cum ramane cu dl Consilier Regal Jean Mihalache, de doua ori razvratit, si impotriva Partidului Unic, si impotriva Senatului, cu care e in proces... Tatarescu mi-a adus atunci la cunostinta ca Mihalache isi daduse demisia din sarcina de Consilier Regal... (Decretul prin care s-a primit aceasta demisie a si aparut in ziarele de azi).
Am mai fost de acord cu Tatarescu ca prea s-a mers cu ovreii in reglementarea admiterii in noul partid. Nimic si nimeni nu cerea in tara noastra crearea a doua categorii de cetateni, pe care nici Constitutia nu le incuviinteaza. Decretele trebuie astfel interpretate: ovreii nu vor putea face parte din consiliile de administratie si din comitetele de directiune ale colegilor sau corpurilor constituite. Vor putea fi impiegati si chiar directori de intreprinderi si exercita profesiile liberale...
Dupa ce am pus mai mult sau mai putin tara la cale, Tatarescu ma intreaba daca as primi sa intru intr-un Guvern largit, prezidat de oricine (eufenism ca sa nu spuna ca de el) Guvern menit sa acopere raspunderea regala, care nu trebuie lasata sa se expuna singura furtunilor ce pot sa vina, caci el, Tatarescu nu crede ca vom putea scapa fara sacrificii, acolo unde chiar argumentele etnice sunt impotriva noastra... Aceasta era chestiunea pe care voia sa mi-o puna, cand mi-a cerut la Clubul Miliardarilor sa ma vada peste 3 zile.
Am raspuns foarte simplu ca n-am nici o ambitie de Guvern, ca doresc sa raman ce sunt, dar ca n-as putea refuza concursul meu - fie si intr-un loc de prefect - daca acest concurs ar fi menit sa aduca un cat de mic folos tarii mele... Multumit Tatarescu a intrebat: "Nu pleci din Bucuresti zilele acestea?" - "Nu".
*************

Dupa Tatarescu am vazut pe Cancicov. Nu pricepea nimic (desi e un prieten al lui Urdareanu) din toata bulversarea politica din zilele trecute. Considera mai ales pactul cu Garda de Fier ca o mare gresala. Despre Tatarescu mi-a spus ca minte de cate ori deschide gura. Guvernul nu mai are nici o autoritate, nici chiar asupra functionarilor din ministere. E anarhie peste tot. Cancicov mi-a dat o dovada despre aceasta anarhie, cuvantarea radiodifuzata tinuta chiar ieri de dl dr Simionescu, presedintele: "Generatiunii nationaliste din 1922" (!!), abia contopit in Partidul Natiuni si al Majestatii Sale, care a urlat 20 de minute cerand plecarea imediata a Guvernului de epave ale trecutului si inlocuirea lui prin "asii" nationalismului integral. "Plecati, caci a venit randul nostru!". Iata lozinca acestor domni, difuzata pe socoteala Statului!
In ce priveste "orientarile pentru vremuri exceptionale" pe care le elaboreaza Consiliul Superior Economic, m-am pus repede de acord cu ministrul Economiei Nationale...

Hoover versus Roosvelt

Intarziatul Arthur Neville Chamberlain
Americanul republican Herbert Hoover
Agentia Reuter anunta ca dumnealor domnii D.D. Herriot, Leon Blum si Paul Boncour sunt in Anglia. Despre Blum se spusese ca fugise in America.
*************

Hoover a tinut o mare cuvantare la Congresul Partidului Republican, in care a declarat ca Aliatii, in speta Anglia, trebuie ajutati materialmente de Statele Unite, cat se poate mai intens - dar fara a compromite America in razboi.
Candidatura lui Hoover a facut mari progrese - iar sansele lui Roosevelt sunt in scadere. Repercutia dezastrelor asupra celui care, orice s-ar zice, a incurajat razboiul prin atitudinea sa publica...
*************

Repatrierea polonezilor de la noi e in plin curs. Pana acum am scapat de peste 3.500... De ne-am vedea scapati de toti, ca numai buclucuri ne fac...
*************

De ce a pierdut Franta razboiul... iata un subiect asupra caruia incepe sa se scrie si sa se vorbeasca din locuri competente. Petain, maresalul, a vorbit ieri la Radio. Cauza infrangerii a fost inainte de toate ideea gresita ca se poate combate cu aurul din banci si cu blocada inamicului in locul efectivelor, armamentului si a artei de a intrebuinta si efectivele si armamentul... Lipsa de efective a fost datorata in Franta lipsei de natalitate. Aceasta a scazut in 10 ani de la 1.300.0000 (circa) la 600.000 si ceva...
Ca Petain vorbeste si Weygand... si multi altii...
*************

Fabricius a telegrafiat la Ankara lui Papen "ca individul trimis de Romania in Turcia" (Radu Crutescu) n-a avut buna cuviinta sa-i faca o vizita la trecerea sa prin Bucuresti, desi venise de la Berlin...

29 IUNIE. De alaltaieri, joi seara, sunt iarasi "la masina", adica nu mai sunt om...
Joi dimineata la orele 11, ma pregateam sa ies din casa, cand telefonul m-a chemat: Palatul Regal; eram poftit la "un Consiliu de Ministri", la orele 12 si 20...
N-am mai iesit si m-am intrebat ce putea fi. Sa fi fost o urmare a propunerilor lui Tatarescu, facute totusi in mod atat de vag, de a intra in Guvern? O presupunere, care nu-mi parea totusi verosimila, caci inainte de a ma convoca la un Consiliu, m-ar fi chemat Regele sa "ma convinga", sau ar fi venit Tatarescu sa-mi mai vorbeasca... Sa fie rusii? Sa ne fi facut o boroboata? Mi s-a strans inima...
M-am imbracat in uniforma si la orele 12 am plecat la Palat.
La Palat fusese aranjata o masa mare in sala Tronului, pentru consiliu. Cum am ajuns sus am dat de Ghelmegeanu: "ce e?" - l-am intrebat. Era mai galben si mai descompuns ca de obicei... Mi-a susurat: "Rusii..." - "Bine, dar ce?" - "Ultimatum..." Mi s-au taiat picioarele...
Incetul cu incetul, ne-am strans cu totii. Eram toti consilierii regali, afara de Vaida (La sedinta de seara a participat si Vaida, sosit de la Brasov), de Cuza, de maresalul Prezan si de Vaitoianu. Mihalache, prin demisia lui din ajun, a scapat de raspundere... Mai erau prezenti si toti ministri, si generalul Tenescu, Seful Statului Major.

Capitulare sau rezistenta


La ora 12 a sosit Regele. Nu era abatut deloc. Regele a expus in trei cuvinte scopul convocarii: hotararea raspunsului de dat ultimatumului Guvernului sovietic si a dat cuvantul lui Tatarescu care ne-a povestit cele intamplate: Davidescu, ministrul nostru la Moscova chemat de Molotov si inmanarea unei note prin care ni se cere restituirea Basarabiei intregi si cesiunea partii de nord a Bucovinei locuite de ucrainieni, conform unei harti pe care a anexat-o notei.
Davidescu a neglijat sa ne defineasca linia de demarcatie ceruta in Bucovina de rusi, asa incat la inceput, si pana ieri cand am primit lamuririle cerute de mine, ne-am leganat cu nadejdea ca aceasta linie in cel mai rau caz ar fi trebuit sa urmeze Prutul si sa ne lase Cernautiul...
Ultimatumul rusesc ne da termen pana la orele 12 noaptea (in acea zi de joi (ora 11 la noi). In caz de neacceptare, actiune militara a doua zi...
Dupa expunerea lui Tatarescu, care ne-a mai spus ca sondajele in vederea unui ajutor posibil din partea Germaniei si Italiei fusese negative, Regele care deschisese sedinta cu cuvintele: "Ne gasim in unul din momentele cele mai critice din cate ne-am gasit de foarte multi ani si v-am chemat pentru a va cere sfatul...", a chemat pe rand la vorba pe cei prezenti. Dau aici in doua cuvinte parerile celor de fata in ordinea in care le-au exprimat.
Intai a vorbit Mironescu. Pentru respingerea ultimatumului si declararea de razboi, daca armata e in masura sa se bata cu rusii!!!
Pentru a lamuri acest din urma punct, Regele da imediat cuvantul generalului Tenescu. Acesta arata cu cifre si date in mana ca armata nu poate sa reziste rusilor, de 6 ori mai numerospi, cu divizii motorizate, cu tancuri grele, cu o aviatie de 6 ori mai mare (numai pe frontul nostru). Planul nostru a fost sa rezistam numai timpul necesar pentru sosirea unui aliat...
Iorga. Pe cat a fost Mironescu de scurt, pe atat a fost Iorga de lung. Invectiva contra pregatirii armatei. S-a cheltuit mult ca sa nu avem nimic. Sa ne batem totusi, pentru onoare. Or muri cati ori muri - cei care vor scapa si vor mai trai, vor cunoaste vremuri mai bune... Respingerea ultimatumului rusinos, si razboi...
Dr Angelescu. Respingerea ultimatumului si razboi.
(Va urma)
Citeşte mai multe despre:   regele,   tatarescu,   istorie politica

Serviciul de email marketing furnizat de