Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă canadieni au reuşit să reconstituie harta supercontinentului Pangaea, care ocupa Terra în urmă cu 2,5 miliarde de ani. Performanţa cercetătorilor de la Institutul Geologic din Canada a fost posibilă cu ajutorul unei descoperiri de o importanţă covârşitoare - o metodă de analiză a compoziţiei mineralelor rare existente în roci, care permite datarea cu precizie a apariţiei rocilor de origine vulcanică.
Dr Richard Ernst de la Universitatea din Ottawa a explicat, pentru BBC, că magma topită a umplut crăpăturile apărute în urma desprinderii platourilor continentale. După ce s-a răcit magma a format filoane lungi de bazalt care au „o semnătură magnetică distinctă", permiţând identificarea orientării şi a latitudinii acestora în momentul formării lor geologice. Compararea ulterioară a „semnăturii magnetice" cu vârsta acestor roci permite cercetătorilor să afle dacă rocile existente pe diferite continente provin dintr-o structură geologică comună.BUTURUGA MICĂ RĂSTOARNĂ CARUL MARE
„Ne ocupăm cu cristale de minerale de mărimi extrem de mici - de circa 0,1 milimetri lungime - mult mai mici decât grosimea firului de păr uman", spune geologul Michael Hamilton. Pornind de la aceste minuscule „bobiţe", oamenii de ştiinţă au demonstrat că în urmă cu 2,5 miliarde de ani Canada de astăzi era vecină cu Zimbabwe.
Structura geologică actuală a Terrei s-a format în urmă cu circa 300 de milioane de ani, când pe Glob exista un singur continent, denumit Pangaea (în limba greacă înseamnă „toate pământurile"). În urmă cu aproximativ 225 de milioane de ani, Pangaea a început „să se rupă", astfel că în Triasic Pământul era acoperit de două continente.
Următoarele etape de „rupere" s-au petrecut în Jurasic (acum 135 de milioane de ani) şi în Cretacic (acum 65 de milioane de ani). Analiza rocilor care s-au format în momentul desprinderii continentelor actuale din Pangaea i-a ajutat pe geologi să reconstituie harta evoluţiei scoarţei terestre.
Cercetătorii sunt optimişti că noua metodă le va permite descoperiri uluitoare. Ei sunt implicaţi în prezent într-un proiect internaţional care le va permite colectarea şi datarea a 250 de roci din diferite colţuri ale lumii. Scopul final constă în reconstituirea hărţii terestre aşa cum arăta ea în urmă cu 2,5 miliarde de ani. Oamenii de ştiinţă, care au determinat deja faptul că actuala Canadă era vecină odinioară cu Zimbabwe, vor avea totodată posibilitatea de a descoperi mai uşor depozitele bogate în minereuri şi petrol.
Citește pe Antena3.ro
