Cercetătorii japonezi cred că au găsit motivul pentru care oamenii au început să meargă pe două picioare

Stramosii oamenilor moderni au inceput sa mearga pe doua picioare pentru a putea cara mai multa hrana cu membrele superioare, un factor care le sporea sansele de supravietuire in conditiile in care, schimbarile climaterice le afectasera habitatul si sursele de hrana, cred cercetatorii Universitatii din Kyoto.

Antropologii implicati in cercetare au studiat comportamentul maimutelor antropoide, constatand ca, atunci cand resursele de hrana sunt limitate, acestea trec de la mersul cu patru picioare, la mersul biped, in incercarea de a cara cat mai multa hrana.

Cercetatorii cred ca stramosii oamenilor si-au schimbat modul de deplasare intr-o perioada in care fluctuatiile climaterice au facut ca padurile in care traiau sa se rareasca, lasand locul savanei, unde hrana era mai greu de procurat.

Acest lucru insemna ca, atunci cand acestia gaseau surse de hrana, erau nevoiti sa care cat mai multa cu ei, ceea ce ar fi fost mai usor de facut daca membrele superioare erau libere.

Cercetatorii au studiat comportamentul cimpanzeilor din padurea Bossu, din Guineea, in vestul Africii. Acestia au constatat ca, atunci cand nucile Coula, o componenta importanta a alimentatiei lor, incep sa se rareasca, cimpanzeii trec la mersul biped, carand cu ei cat mai multe nuci cu membrele superioare.

Acelasi lucru se intampla si cand cimpanzeii "jefuiesc" recoltele agricole, cercetatorii stabilind ca maimutele isi petrec 35% din timp mergand biped si carand cu ele cat mai multe alimente.

Cercetatorii cred ca, in timp, stramosii oamenilor care foloseau aceasta metoda si-au modificat anatomia, mersul biped asigurandu-le sanse sporite de supravietuire.

"Alimentele merita carate atunci cand nu exista siguranta ca ele vor mai fi disponibile si alta data. Cand aceasta nesiguranta exista, beneficiile sistemului "primul venit, primul serit" sunt sporite daca exista membre care pot fi folosite precum niste "containere". Trecerea la mersul biped, lasand astfel mainile libere, a permis o capacitate mai mare de a cara alimentele", se arata in studiul publicat de cercetatori in revista stiintifica Current Biology.