Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi privită ca o lume în care clima nu prea are rost, Marte rezervă surprize astronomilor pasionaţi de studiul său. Pe cerul portocaliu, până acum bănuit a fi pustiu, pot apărea din când în când nori, relatează Science Daily, citând un material furnizat de Agenţia Spaţială Europeană.
Deşi privită ca o lume în care clima nu prea are rost, Marte rezervă surprize astronomilor pasionaţi de studiul său. Pe cerul portocaliu, până acum bănuit a fi pustiu, pot apărea din când în când nori, relatează Science Daily, citând un material furnizat de Agenţia Spaţială Europeană. La altitudini apreciabile se formează nori suficient de mari pentru a arunca umbre pe sol. “Este prima oară când nori formaţi din gheaţa de dioxid de carbon au fost reprezentaţi şi identificaţi. Acest fapt este important, pentru că imaginile ne spun nu numai despre particularităţile formelor lor, dar şi despre greutatea şi densitatea lor. Înainte trebuia să ne bazăm pe informaţii indirecte, de exemplu instrumental SPICAM de la bordul lui Mars Express, pentru a afla din ce sunt făcuţi norii. Oricum, ne este dificil să separăm semnalele care vin dinspre nori, dinspre atmosferă şi de la suprafaţă”, a declarat Franck Montmessin, de la Serviciul de Aeronomie al Universităţii Versailles (UVSQ), citat de Science Daily. Cercetătorul francez a condus echipa care a identificat existenţa şi compoziţia norilor marţieni.
În general, norii situaţi la altitudini mari, peste 80 km de la suprafaţa planetei, nu sunt foarte groşi şi sunt alcătuiţi din particule mult mai mici decât cei aflaţi la altitudini mai coborâte. Însă norii Planetei Roşii, alcătuiţi din gheaţă de dioxid de carbon, sunt extrem de diferiţi de omologii lor tereştri. Iar asta pentru dimensiunile lor sunt foarte mari – unii pot atinge şi câteva sute de kilometri în lungime – şi sunt mult mai groşi decât se estima. Totodată, particulele de dioxid de carbon care îi alcătuiesc au dimensiuni surprinzător de mari. Procesul prin care se formează aceşti giganţi care umbresc suprafaţa planetei Marte este unul relativ simplu, după cum explică Montmessin. Bule de gaz cald se ridică din suprafaţă, datorită acţiunii Soarelui asupra planetei, şi urcă până când se răcesc, pentru a deveni dioxid de carbon condensat, care duce la formarea acestor fenomene “meteo” pe cerul marţian.
Observaţiile făcute de astronomii francezi au fost posibile graţie instrumentului OMEGA (Spectrometrul Mineralogic pentru scanarea spectrului vizibil şi invizibil) de la bordul sondei europene Mars Express, a ESA. “Descoperirea este importantă, dacă avem în vedere clima din trecut de pe Marte. Planeta pare a fi fost mult mai caldă acum cu câteva miliarde de ani în urmă”, a adăugat Montmessin, referitor la concluziile studiului pe care l-a condus.
