Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la istoria căilor ferate in Romănia pănă la explicaţiile despre machetele găzduite de Muzeul CFR din Bucureşti, ZOOM vă plimbă prin poveştile "glasului roţilor de tren", insoţit de ghidul specialist.
Oana Munteanu, muzeograful Muzeului CFR, ne intămpină de la uşă, zămbind şi intrănd direct "in subiect": "E un muzeu care permite o vizitare flexibilă. Aici vin şi specialişti, şi vin şi oameni obişnuiţi". La muzeu sosesc şi pasionaţii de peste hotare, după cum ne-a destăinuit Oana Munteanu. "Sunt foarte interesaţi, pentru că nu ştiu foarte multe despre căile ferate romăne." După introducere, aflăm că in Romănia căile ferate au apărut foarte devreme, in 1869. "In Principatele Unite - trebuie să subliniem acest lucru - s-a infiinţat in acest an prima cale ferată, Bucureşti - Giurgiu. Pe teritoriul actual al Romăniei, prima linie ferată datează din 1854, Oraviţa - Anina. Prima dată a fost dată in folosinţă pentru traficul de marfă, pentru transportul de cărbuni. Insă nu este considerată prima linie romănească, pentru că a fost construită pe vremea cănd acea provincie făcea parte din Imperiul Austroungar. De aceea, Bucureşti - Giurgiu este considerată prima linie romănească."
SECUNDO. In decembrie 1869 s-a dat in folosinţă linia Suceava - Roman. Insă mai există ceva interesant despre aceste prime linii: deşi sunt considerate linii ale statului romăn, ele au fost construite prin concesiune de către o firmă britanică: Staniforth - Barkley. "Statul romăn la vremea respectivă nu avea nici forţa financiară necesară şi nici specialişti care să realizeze cale ferată. Era un domeniu cu totul şi cu totul nou, pionierii erau bineinţeles englezii, cu linia lor din 1830. Deci liniile au fost făcute in sistem de concesiune. Statul romăn punea la dispoziţia unei firme străine teren gratuit, firma construia linia cu bani şi cunoştinţe proprii şi o şi exploata", ne relatează Oana Munteanu.
Macheta la scara 1/5 a unei locomotive cu aburi este una dintre cele mai vechi piese din expoziţie. Datează din 1939. "Muzeul a fost infiinţat in 1939, dar nu in locul in care este acum, salile se găseau sub Stadionul Giuleşti. Existau mai multe machete funcţionale ale trenurilor. Muzeul a fost distrus in bombardamentul Bucureştilor din 1944", ne spune Oana Munteanu.
Citește pe Antena3.ro
Cum se inmatriculau trenurile cu locomotive cu aburi? "Primele trei cifre de pe plăci dau tipul locomotivei, ultimele trei, seria locomotivei. Tipul locomotivei e cel mai interesant. Primele trei se referă la tipul de osii ale locomotivei: prima cifră se referă la roţile mici, "alergătoare", a doua la roţile mari, "motoare", iar a treia la roţile mici, "purtătoare".
Produs la Uzinele Malaxa, automotorul era o apariţie inedită pe căile ferate romăneşti, incepănd din 1931. Supranumit "Săgeata roşie", era un tren destinat transportului de călători, avănd in componenţă motoare Diesel tip Ganz, cu transmisii in 4 sau 5 trepte. "Săgeţile" au intrat direct in parcul de trenuri al CFR, fiind gestionate de Compania naţională de căi ferate.
"Teleimprimatorul de tip Hughes inlocuia aparatul Morse, fiind la vremea respectivă ultrarevoluţionar, pentru că era capabil să primească şi să transmită direct litere, şi nu codul Morse, puncte şi linii. Era foarte rapid, putea să transmită chiar şi 30 de cuvinte pe minut", ne spune muzeograful CFR, urmăndu-ne calea prin Muzeul CFR de la Bucureşti.
In muzeu există şi o cremalieră folosită, ai cărei zimţi poartă semnele de frecare produse de roata ataşată locomotivei. Cremalierele - linii suplimentare cu zimţi - se foloseau in Romănia pentru a oferi un plus de siguranţă şi forţă locomotivei care trebuia să urce trasee in pantă. Cremalierele incă se mai folosesc in ţări precum Elveţia sau Austria.
Locomotiva Pacific şi "142.000", vedetele cu aburi ale CFR. "Pacificul era cea mai rapidă locomotivă de aburi din Romănia. Era fabricată la firme celebre, un fel de Mercedes-Benz al timpului, Mafa şi Henschel and Sons. Iar 142.000 a fost produsă la Uzinele Malaxa şi la Reşiţa." Prima locomotivă cu aburi a fost produsă in Romănia in 1926, la Reşiţa.
Muzeul CFR adăposteşte şi biroul inginerului Anghel Saligny. "Saligny este cea mai cunoscută personalitate a căilor ferate. Există şi o anecdotă: cănd s-a testat podul de la Cernavodă, in 1895, Saligny a fost aşa de sigur de ce a făcut, incăt a stat intr-o barcă sub pod, in vreme ce pe pod treceau 15 locomotive de mare tonaj, la 70 de km/h, pentru proba de rezistenţă a construcţiei. A garantat soliditatea cu propria sa viaţă. Şi a avut dreptate. Podul a rezistat."
