x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oceanul Arctic, negociat

0
14 Iun 2008 - 00:00

După ce s-au grăbit să atragă atenţia comunităţii interna­ţionale, pretinzînd, fiecare în parte, teritoriu din Oceanul Arctic, ţările riverane consideră că a venit momentul ca Organizaţia Naţiunilor Unite să intervină şi să medieze conflictul

După ce s-au grăbit să atragă atenţia comunităţii interna­ţionale, pretinzînd, fiecare în parte, teritoriu din Oceanul Arctic, ţările riverane consideră că a venit momentul ca Organizaţia Naţiunilor Unite să intervină şi să medieze conflictul. Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia şi Danemarca au convenit să nu-şi rezolve singuri problemele.


Bătălia pentru resursele energetice din Arctic a fost declanşată după ce Moscova a anunţat că ei i se cuvine o mare parte din “tortul” bogăţiilor de pe fundul oceanului. După Rusia, care a descoperit prima ambiguităţile din dreptul internaţional al mărilor, marile puteri riverane Arcticului şi-au anunţat intenţia de a obţine, fiecare în parte, cîte “o felie de tort”. Potrivit legislaţiei internaţionale, există o zonă de suveranitate de 200 de mile marine în jurul coastelor ţărilor riverane Oceanului Arctic. Disputa a apărut în privinţa unui teritoriu de aproximativ 1,2 de milioane de kilometri pătraţi, sub care se crede că există rezerve impresionante de petrol şi gaze naturale (potrivit unor estimări ar putea fi vorba de un sfert din rezervele mondiale de petrol şi gaz). Legea spune că fiecare stat poate avea propriile revendicări teritoriale în decurs de zece ani de la ratificarea Convenţiei ONU referitoare la dreptul maritim, o a doua condiţie obligatorie fiind necesitatea prezentării unor dovezi ştiinţifice care să justifice extinderea platoului continental al statului care formulează pretenţii.

ONU va trebui să analizeze aceste pretenţii şi să ia în calcul faptul că Rusia şi Norvegia au solicitat deja extinderea zonelor economice din Oceanul Arctic. În cazul în care comisiile împuternicite de ONU vor da cîştig de cauză celor două state, acest lucru ar însemna că Rusia şi Norvegia vor putea să controleze rezervele de aproximativ zece miliarde de tone de gaze naturale şi petrol din regiune, dar şi rezervele de diamante, aur, plumb, zinc şi nichel. Potrivit Convenţiei, ţările semnatare au dreptul să-şi extindă dreptul de exploatare a resurselor naturale, minerale, energetice, biologice de la 200 la 350 de mile maritime daca pot demonstra ştiinţific că anexarea reprezintă “o prelungire naturală a platoului continental”.

Moscova şi-a justificat încă din anul 2001 dorinţa de a-şi extinde teritoriul prin faptul că lanţul muntos submarin Lomonosov, care se întinde din Groenlanda în Siberia, este parte componentă din platoul continental. De altfel, ruşii au amplasat, în august 2007, steagul Federaţiei la o adîncime de circa patru kilometri înspre fundul oceanului. După Rusia şi ambiţiile sale expansioniste, au urmat Canada şi Danemarca. Lupta dintre canadieni şi danezi se duce pentru suveranitatea insulei Hans. Conflictul dintre şi Statele Unite a apărut ca urmare a neînţelegerilor privind “tronsonul” de navigaţie dintre Atlantic şi Pacific, cunoscut sub numele de “pasajul nord-vest”.

Dincolo de diferendul economic – deschiderea unei noi rute comerciale mari­time reprezintă o a doua miză a disputei pentru Oceanul Arctic – ambiţiile teritoriale ale Moscovei au deranjat vădit Statele Unite şi Canada. Autorităţile canadiene susţin că vor construi în regiunea arctică un port şi o bază de antrenament pentru forţele paramilitare nepermanente care patrulează această regiune. Anunţul canadienilor şi atitudinea Rusiei au stîrnit autorităţile americane.

Deşi la sfîrşitul lunii mai, responsabili ai Organizaţiei Naţiunilor Unite au convenit să medieze diferendul între cele patru ţări rivera­ne. Rusia a continuat să trimită bombardiere în Oceanul Arctic. Două aeronave ruseşti Tu-95 Bear au survolat, la începutul acestei săptămîni, zona arctică. Misiunea “de rutină” face parte dintr-o strategie aprobată anul trecut, prin ordin prezidenţial, de Vladimir Putin.

CARACTERISTICI. Oceanul Arctic este situat în principal în regiunea Polului Nord şi este cel mai mic şi cel mai puţin adînc dintre cele cinci oceane ale lumii. Ca suprafaţă Arcticul are o arie cu o formă aproximativ circulară şi se întinde pe 14.090.000 km2, aproape de 1,5 ori mai mic decît teritoriul Statelor Unite. Oceanul este înconjurat de Eurasia, America de Nord, Groenlanda şi cîteva insule. Este singurul ocean din lume pe care nu se poate face navigaţie.

Vor dispărea coralii?

Recifurile de corali au fost supranumite pădurile tropicale ale oceanelor datorită biodiversităţii lor. Astăzi, recifurile de corali se aseamănă cu pădurile tropicale şi în ceea ce priveşte rata de distrugere. În ultimii ani, a dispărut un sfert din recifurile de corali din lume, relatează revista Discover. Comunitatea biologilor marini face eforturi pentru păstrarea acestor minuni subacvatice, iar pentru salvarea lor trebuie să înţeleagă sursele problemelor, de la încălzirea globală, pînă la pescuitul excesiv şi atacurile pră­dă­torilor. Arderea combustibililor fosili a dus la o uşoară creştere a temperaturii oceanelor, îndeajuns încît să ducă la dispariţia unor microalge care menţin calcifierea coralilor.

45 de trilioane pentru supravieţuire

Potrivit unui nou studiu, lumea trebuie să investească aproximativ 45 de trilioane de dolari în următoarele zeci de ani pentru construirea a 1400 de uzine nucleare pentru producerea energiei şI pentru a dezvolta folosirea energiei eoliene în încercarea de a stopa efectul de seră, până în anul 2050, informează Associated Press preluată de Yahoo News. “Atingerea unui nivel de reducere a emisiilor într-un procent de 50% reprezintă o provocare formidabilă, şi am avea nevoie de politică de acţiune imediată şI tranziţie tehnologică la un nivel fără precedent” a spus directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Nobuo Tanaka. Oamenii de ştiinţă încearcă evitarea creşterii temperaturilor cu mai mult de 4,2 grade, creştere care ar putea declanşa efecte devastatoare cum ar fi dispariţia în masă a speciilor, foamete şi secetă.

Încălzirea globală dăunează microbilor

Încălzirea globală nu afectează numai plantele şi animalele, ci şi viaţa microbilor, bacteriilor şi fungilor (foto) care au milioane de roluri în lanţul trofic, informează Science Daily. Cer­cetătorii americani au studiat microorganismele care trăiesc pe rezervele de carbon din solul aflat în taigaua din Alaska, pornind de la ipoteza că o creştere însemnată a temperaturii va împiedica descompunerea fun­gilor din această zonă. “Cu cît temperatura creşte vom vedea din ce în ce mai mult nitrogen în sol. Nitrogenul împiedică activitatea şi diversitatea, astfel că vom sfârşi prin a vedea din ce în ce mai puţin dioxid de carbon produs de fungi”, a spus cercetătorul Kathleen Treseder de la Universitatea din California la a 108-a întâlnire gene­rală a Societăţii Americane de Microbiologie.

Pădurea tropicală în permanent pericol

Papua Noua Guinee se confruntă cu grave probleme cauzate de defrişarea excesivă, informează National Geographic. Conform unui studiu efectuat pe imaginile satelitare preluate în ultimele trei decenii, la rata curentă de distrugere, pînă în 2021, pădurea tropicală a ţării va dispărea în totalitate. Papua Noua Guinee deţine cea de-a treia pădure tropicală ca mărime din lume, însă în 30 de ani s-au pierdut 8 milioane de hectare. “Se credea că Papua Noua Guinee are o rată de defrişare şi degradare foarte mică sau inexitentă. Pădurea dispare în acelaşi ritm ca cea din Congo şi cea a Amazonului”, a declarat Phil Shearman de la Universitatea din Papua Noua Guinee, co-autor al studiului.

Citeşte mai multe despre:   arctic,   eco,   oceanul,   oceanul arctic

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Truc simplu pentru a afla dacă discuțiile de pe telefon și laptop sunt ascultate

Truc simplu pentru a afla dacă discuțiile de pe telefon și laptop sunt ascultate
Un expert în tehnologie a împărtăşit un truc simplu care le arată celor interesați dacă laptopul, telefonul sau aplicaţiile de social media sunt monitorizate. Canadianul Morten Rand Hendriksen, expert în...

Cum să-ți protejezi telefonul mobil de hackeri

Cum să-ți protejezi telefonul mobil de hackeri
Există o mulțime de situații mai puțin plăcute care pot implica telefonul tău mobil, pierderea lui și accesul persoanelor neautorizate fiind printre cele mai comune. Dacă un telefon pierdut poate fi localizat...

Criterii pentru alegerea unui mouse potrivit pentru jocuri

Criterii pentru alegerea unui mouse potrivit pentru jocuri
Experiența de gaming poate atinge un nivel maxim de adrenalină doar dacă mouse-ul este unul de ultimă generație, adecvat pentru această activitate. Orice mouse poate fi utilizat, iar jocul o să funcționeze,...

Jocul FIFA ar putea să îşi schimbe numele după mai bine de 30 de ani

Jocul FIFA ar putea să îşi schimbe numele după mai bine de 30 de ani
Pentru milioane de fani ai fotbalului, „FIFA” însemnă nu organismul internaţional de conducere al sportului, ci jocul lor video preferat. Conexiunea a fost creată în urmă cu 30 de ani, când Electronic Arts, di...

Angajații folosesc circa 100 de parole pentru dispozitivele tehnologice. Peste 57% le scriu pe bilețele

Angajații folosesc circa 100 de parole pentru dispozitivele tehnologice. Peste 57% le scriu pe bilețele
Numărul de parole utilizate de o persoană a crescut cu 25% în timpul pandemiei de COVID-19, ajungând la circa 100. Totodată, 57% dintre angajații din SUA le notează pe bilețele de tip post-it, arată o analiză...

Aplicația de verificare a certificatelor digitale pentru COVID-19 este disponibilă și pe iPhone

Aplicația de verificare a certificatelor digitale pentru COVID-19 este disponibilă și pe iPhone
Aplicația de verificare a certificatelor digitale, Check DCC, este disponibilă și pe telefoane cu sistem iOS, transmite Serviciul de Telecomunicații Speciale. Astfel, cei care folosesc iPhone sau iPad pot...

Concluzii SURPRINZĂTOARE asupra originilor pandemiei. Cine este de fapt "pacientul zero"

Concluzii SURPRINZĂTOARE asupra originilor pandemiei. Cine este de fapt "pacientul zero"
Ultimele date arată că "pacientul zero" al pandemiei de COVID-19 este o altă persoană decât cea anunțată inițial. Acesta ar fi o vânzătoare de fructe de mare din piața orașului Wuhan și nu un contabil...

Joburi în IT cu salarii de până la 4.000 de euro. Ce candidați se caută

Joburi în IT cu salarii de până la 4.000 de euro. Ce candidați se caută
Salariile în IT au înregistrat o creștere de peste 13%. Angajatorii își rafinează criteriile de selecție, pe măsură ce oferta salarială crește, și caută abilități de comunicare, gestionarea bună a...

Internetul global, afectat de o pană majoră

Internetul global, afectat de o pană majoră
O problemă de rețea cu Google Cloud a dus la căderea mai multor site-uri web. Printre acestea se numără Spotify, Snapchat, Discord, Etsy, Home Depot și multe altele. Problemele au început marți, după ora 12:00...

A fost descoperită o nouă specie de dinozaur

A fost descoperită o nouă specie de dinozaur
O specie de dinozaur a fost descoperită la zeci de ani după ce oasele sale au fost dezgropate, potrivit unui nou studiu. Oamenii de ştiinţă au numit reptila antică Brighstoneus simmondsi și cred că provine din pe...

Nvidia atinge o capitalizare de peste 760 mld. dolari, a opta la nivel mondial

Nvidia atinge o capitalizare de peste 760 mld. dolari, a opta la nivel mondial
Acţiunile producătorului de plăci video şi semiconductori Nvidia (simbol bursier NVDA) au crescut cu 15% în ultimele cinci şedinţe de tranzacţionare, compania având în prezent o capitalizare de 766 mld. dolari...

Netflix face următorul pas și lansează primele jocuri pe Android

Netflix face următorul pas și lansează primele jocuri pe Android
Netflix face următorul pas: lansează primele jocuri pe Android. Compania promite dezvoltarea unei biblioteci complexe de gaming pentru abonaţi. Netflix lansează primele sale jocuri la nivel mondial, încercând...

Amazon cere permisiunea de a lansa încă 4.538 de sateliți

Amazon cere permisiunea de a lansa încă 4.538 de sateliți
Compania Kuiper Systems LLC, deținută de Amazon a cerut autorităților de reglementare din SUA permisiunea de a lansa încă 4.538 de sateliți care i-ar consolida prezența în spațiu, în încercarea de a concura...

Criza de semiconductori lovește în Crăciun

Criza de semiconductori lovește în Crăciun
Criza de semiconductori poate aduce dezamăgire de Crăciun. Şeful unuia dintre cei mai importanţi designeri de cipuri din lume sfătuieşte cumpărătorii să se grăbească. Criza de semiconductori ar putea...

Schimbări IMPORTANTE la Apple. Gigantul american reduce producția din cauza crizei semiconductorilor

Schimbări IMPORTANTE la Apple. Gigantul american reduce producția din cauza crizei semiconductorilor
Gigantul american Apple va reduce producția de tablete iPad în favoarea telefoanelor iPhone 13, în condițiile crizei de semiconductori, scrie site-ul japonez Nikke. Producția de tablete a fost redusă cu 50% în...
Serviciul de email marketing furnizat de