Plante cu iz extraterestru

În urmă cu doi ani, 2.000 de seminţe, aparţinînd mai multor specii de legume, luau calea spaţiului extraterestru la bordul satelitului chinez Shijian 8, unde aveau să petreacă două săptămîni.

În urmă cu doi ani, 2.000 de seminţe, aparţinînd mai multor specii de legume, luau calea spaţiului extraterestru la bordul satelitului chinez Shijian 8, unde aveau să petreacă două săptămîni. Anul acesta, din seminţele spaţiale au ieşit legumele care, aşa cum speră oamenii de ştiinţă, sînt punctul de plecare pentru a pune capăt foametei în lume. Potrivit cotidianului britanic Telegraph, legumele care au dat peste cap normele dimensiunilor sînt, în primul rînd, dovlecii, care cîntăresc puţin peste 95 de kilograme. În aceeaşi grădină a Academiei de Ştiinţe Agronomice Guangdong din China se mai găsesc şi roşii de aproximativ zece kilograme şi castraveţi care măsoară mai mult de jumătate de metru. Printre legumele cu influenţă extrateres­tră, crescute în grădina din sudul Chinei, au mai apărut, sub formă de mici arbuşti, tufişuri de ardei chilli, ale căror “fructe” măsoară nu mai puţin de 22 de centimetri.

Chinezii au mai plantat seminţele unui fruct apreciat în Asia, numit Tong Qwa (“pepene de iarnă”, în limba chineză), şi au obţinut tărtăcuţe albe în greutate de aproximativ 72 de kilograme.

Interes. Cultivarea acestor legume a fost neaşteptat de bine primită nu numai în China, ci şi în majoritatea ţărilor asiatice. Experţii de la Academia de Ştiinţe din China coordonează proiectul cultivării seminţelor spaţiale în marile ferme răspîndite în cele 22 de regiuni din ţară, precum şi planul de marke­ting. Oamenii de ştiinţă sînt cei care se ocupă îndeaproape de pu­blicitatea pentru aceste legume-gigant şi exportul lor în alte colţuri ale lumii, cu precădere în Japonia, Thailanda, Singapore şi Indonezia. Potrivit specialiştilor, Europa ar putea fi interesată de această tehnologie inovativă, deşi există păreri ale unor cercetători mai sceptici, care pun la îndoială siguranţa consumului unor astfel de legume. 

Cu siguranţă că noua tehnologie ar putea scăpa mare parte a omenirii de foamete, iar optimiştii speră în răspîndirea ei. Dar atunci cînd vine vorba despre raţiuni ştiinţifice, multe semne de întrebare se ridică. Specialiştii spun că nu au reuşit să determine pînă acum sau să înţeleagă procesul prin care plantele ajung la aceste dimensiuni exorbitante. Cu toate acestea, există o serie de teorii potrivit cărora astfel de fenomene ar putea fi provocate de radiaţiile cosmice, condiţiile de microgravitate sau cîmpurile magnetice întîl­nite la ieşirea din spaţiul terestru.

PRECAUŢI. Cercetătorii chinezi însă nu plantează sau culeg la întîmplare legumele şi fructele crescute din seminţele spaţiale. În primul rînd, la revenirea din Univers, seminţele călătoare sînt înmulţite pînă ajung la cel puţin a treia generaţie, pentru ca planta să rămînă stabilă. Apoi se selectează doar acele legume şi fructe care prezintă îmbunătăţiri ale dimensiunilor, gustului şi cantităţii de vitamine pe care o conţin. Oamenii de ştiinţă susţin că unele plante au în compoziţie chiar mai multe vitamine decît originalul, exemplificînd prin faptul că atît vitamina C se regăseşte de trei ori mai mult în cazul unora dintre legume, cît şi zincul prezintă o creştere semnificativă.

CONTROVERSE. Părerile specialiştilor sînt însă împărţite atunci cînd vine vorba despre calitatea acestor produse. Există deja tehnologii avansate şi, în acelaşi timp, controversate, menite să rezolve problema foametei în lumea-ntreagă. Ingineria genetică, prin care companii internaţionale puternice încearcă să modifice structura plantelor pentru a le oferi rezistenţă la diferiţi factori, se află în colimatorul criticilor ecologişti de cel puţin 12 ani, adică de cînd prima legumă transgenică a intrat pe piaţa americană.  Şi tehnologia seminţelor spaţiale plantate în sol terestru ar putea avea aceeaşi soartă cu cea a organismelor modificate genetic (OMG). Chiar dacă experţii chinezi, cu precădere coordonatorul proiectului, Lo Zhigang, de la Academia de Ştiinţe Agronomice, şi-au pregătit deja strategia de comunicare în acest sens: “Nu credem că aceste legume prezintă o ameninţare pentru oameni, deoarece nu li s-au mutat genele, ci doar secvenţele genelor se schimbă”. Ei susţin că legumele spaţiale nu pot să primească nici o genă în plus, pot doar să piardă din ele. Totuşi aceste argumente nu au reuşit să îi convingă pe cercetătorii din Occident. De pildă, specialiştii de la NASA sînt încă sceptici şi susţin că beneficiile obţinute de pe urma legumelor nu acoperă costurile aferente trimiterii seminţelor în spaţiu.