Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atmosfera, clima, oceanele, ecosistemele s-au schimbat substanţial într-o perioadă foarte scurtă de timp. Mulţi oameni de ştiinţă susţin că am intrat într-o nouă perioadă geologică, antropocenul, în care evoluţia planetei e dictată de activitatea umană.
Perioada de încălzire care a început acum 11.700 de ani, după o eră glaciară, a fost denumită de oamenii de ştiinţă Holocen (total nou). Caracteristicile acestei perioade, însă, nu mai sunt întâlnite în ziua de azi, motiv pentru care, începând cu anii '60, oamenii de ştiinţă au început să se întrebe dacă nu cumva am intrat într-o nouă perioadă geologică. Termenul de antropocen – dat fiind că schimbările observate ţin de activitatea umană – a fost propus de chimistul laureat al Premiului Nobel, Paul Crutzen. În prezent, există o mobilizare masivă a oamenilor de ştiinţă pentru ca antropocenul să fie acceptat oficial ca denumire pentru perioada pe care o traversăm.
Cele nouă pericole pentru civilizaţia umană
În 2009, un grup de 28 de specialişti în probleme de mediu şi ştiinţe ale pământului, conduşi de suedezul Johan Rockström, a identificat nouă "sisteme de susţinere a vieţii" pe Pământ, în cazul cărora, dacă se trece de anumite limite, specia umană este pusă în pericol. În cazul a trei astfel de sisteme, limitele au fost deja depăşite.
Încălzirea climei – nivelul de CO2 din atmosferă a crescut de la 280 de părţi la un milion (ppm), în perioada preindustrială, la 387 ppm, în ziua de azi. Limita maximă, de 350 ppm a fost depăşită acum 25 de ani. Efectele, constând în încălzirea climei, se vor resimţi şi amplifica în timp.
Dispariţia speciilor – o rată normală de dispariţie a speciilor este de 10 la un milion pe an. În prezent, ratia de dispariţie a speciilor este de 100 la un milion pe an, fapt pus pe seama poluării şi distrugerii habitatelor, printre altele. Există oameni de ştiinţă care spun că asistăm la începutul celei de-a şasea mari extincţii pentru planeta Pământ.
Fixarea azotului – azotul fixat în sol prin procese naturale ajunge, anual, la 35 de milioane de tone. Îngrăşămintele pe bază de azot, folosite în agricultură, fac ca 121 de milioane de tone de azot să fie fixate anual. Acest lucru duce la crearea unui sol acid şi la infiltrarea azotului în ape.
Alte pericole identificate ţin de creşterea nivelului de acid în oceane, din cauza emisiilor de CO2, subţierea stratului de ozon din cauza poluării, deturnarea râurilor pentru activităţi umane, defrişarea pădurilor pentru extinderea păşunilor şi a terenului arabil, emiterea de aerosoli în atmosferă şi poluarea chimică. Se aşteaptă ca limitele de siguranţă să fie întrecute şi în aceste cazuri, până la jumătatea acestui secol, dacă se va merge în acelaşi ritm.
Citește pe Antena3.ro
