x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Problema din Deltă

0
Autor: Alexandru Nastase 10 Mai 2008 - 00:00

Convenţia privind navigaţia pe fluviul Dunărea, semnată la Belgrad în 1948, prevede ca în Delta Dunării (devenită între timp şi Rezervaţie a Biosferei, parte a patrimoniului mondial UNESCO) să existe o singură cale navigabilă: canalul Sulina. De patru ani încoace, Ucraina nesocoteşte prevederile Convenţiei şi construieşte o a doua cale navigabilă în Rezervaţie: canalul Bîstroe. Este doar una dintre cele aproximativ 20 de convenţii de mediu, tratate bilaterale şi înţelegeri internaţionale. Nimeni nu a reuşit pînă acum să oprească Ucraina din hotărîrea luată, iar navele traversează deja şi canalul Bîstroe.



Convenţia privind navigaţia pe fluviul Dunărea, semnată la Belgrad în 1948, prevede ca în Delta Dunării (devenită între timp şi Rezervaţie a Biosferei, parte a patrimoniului mondial UNESCO) să existe o singură cale navigabilă: canalul Sulina. De patru ani încoace, Ucraina nesocoteşte prevederile Convenţiei şi construieşte o a doua cale navigabilă în Rezervaţie: canalul Bîstroe. Este doar una dintre cele aproximativ 20 de convenţii de mediu, tratate bilaterale şi înţelegeri internaţionale. Nimeni nu a reuşit pînă acum să oprească Ucraina din hotărîrea luată, iar navele traversează deja şi canalul Bîstroe.

DE LA RENI LA MARE. În urmă cu aproape cinci ani, autorităţile de la Kiev anunţau că vor construi o nouă cale navigabilă în Delta Dunării. Un canal de mare adîncime care să lege Marea Neagră de portul Reni, situat în apropiere de Galaţi. Canalul este proiectat să urmeze cursul Dunării, apoi braţul Chilia al Dunării şi apoi pe Bîstroe, un canal de numai şase kilometri aflat în delta secundară a braţului Chilia. Planul ucrainenilor prevedea adîncirea şi lăţirea lui Bîstroe, construirea unui dig la gura micului canal, dragarea a 11 praguri pe braţul Chilia, astfel încît navele de mare tonaj să poată naviga fără probleme pe noul canal. Autorităţile de la Kiev îşi propuneau să-i atragă pe armatorii şi pe căpitanii de navă cu preţuri mai mici decît cele percepute de România pentru utilizarea canalului Sulina. Însă în vreme ce ţara noastră este obligată de Convenţia de la Belgrad să folosească toţi banii din taxă în investiţii pentru întreţinerea canalului Sulina, România neavînd voie să facă profit din aceste fonduri, Ucraina va băga în bugetul de stat banii din taxa de tranzit.

Comunitatea internaţională a reacţionat imediat la aflarea veştii că Ucraina va demara un proiect în Delta Dunării. O delegaţie comună a mai multor convenţii internaţionale de mediu a fost în Ucraina în decembrie 2002 pentru a vedea care sînt soluţiile pentru noul canal navigabil. Dintre cele prezentate (canalul Bîstroe, canalul Oceakov sau un canal de ecluze la nord de Dunăre), experţii internaţionali au cerut în mod imperativ Kievului să renunţe la varianta Bîstroe, considerînd că aceasta ar fi cea mai dăunătoare pentru Rezervaţia Biosferei şi monumentele naturii aflate în această parte a lumii. Ucrainenii au aprobat ideile şi propunerile experţilor, dar cîteva luni mai tîrziu au anunţat că au decis să folosească totuşi proiectul Bîstroe, care era cel mai avantajos din punct de vedere economic. Pentru aceasta, vecinii noştri au modificat, printr-un simplu act normativ emis de guvernul de la Kiev, cîteva zone strict protejate din partea lor de Deltă. Lucrările propriu-zise au început un an mai tîrziu, în primăvara lui 2004. A fost angajată o firmă germană, Moebius, iar utilaje de mare tonaj au început să sape de zor. Tot balastul de pe fundul canalului a fost aruncat pe maluri, fără să se ţină cont că acolo erau zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări. Zgomotul produs de "monştrii de fier" a izgonit toate animalele din zonă. Pescarii ucraineni şi cei români s-au plîns luni în şir că nu mai prind nici un peşte. În plus, calitatea apei a fost afectată, braţele şi canalele fiind extrem de tulburi. Nu în ultimul rînd, ucrainenii nu s-au dat în lături de la provocări la adresa României. Astfel, în vara lui 2004, ucrainenii şi-au "înfipt" balizele de marcaj chiar în malul românesc, fără nici o jenă. Multe balize au fost împlîntate chiar în toanele pescarilor români, astfel încît aceştia s-au văzut nevoiţi să se lege de o baliză şi să o mute cîţiva metri mai încolo pentru că nu mai puteau pescui nimic. Lucrările au fost supravegheate tot timpul de nave militare.

MOTIVAŢII, EXPLICAŢII... Pînă la urmă, ce a determinat această înverşunare a ucrainenilor? Motivaţia oficială a Kievului a fost aceea că nu îşi mai poate permite să plătească taxele percepute de România pentru canalul Sulina. Scuza nu ţine pentru că, de la începutul anilor ’90, de cînd Ucraina este din nou stat independent, navele ucrainene nu au reprezentat decît 4% din totalul celor care au tranzitat canalul Sulina. Asta înseamnă foarte puţini bani daţi României. Cauzele neoficiale ţin de integrarea României în structurile euro-atlantice şi de pierderea de către Ucraina a influenţei geostrategice în zona Mării Negre. Kievul a şi recunoscut fără să vrea interesul politic şi militar pe care îl are în Deltă, plasînd pe la diverse reuniuni ale convenţiilor internaţionale mai multe documente pe această temă. Hîrtiile arătau clar că Ucraina şi-a pierdut influenţa în zonă în urma integrării României în Uniunea Europeană şi a acceptării sale în NATO şi că are nevoie de canal pentru a încerca să-şi recupereze "redutele". Nu în ultimul rînd, informaţii neoficiale arată că integrarea României a dus la înăsprirea controalelor în zonă, iar traficul cu armament, muniţie, substanţe radioactive sau arme ar putea avea de suferit. Un exemplu: după integrarea Poloniei în Uniunea Europeană, traficul ilegal la graniţa dintre Polonia şi Ucraina s-a redus cu 50% chiar din primul an, poliţiştii şi vameşii polonezi confiscînd tone de arme şi droguri şi anihilînd mai multe reţele de trafic de fiinţe umane.

REACŢII. Comunitatea internaţională a reacţionat vehement la decizia Ucrainei. Departamentul de Stat al Statelor Unite, cancelaria Germaniei, secretariatele convenţiilor Ramsar, Berna, Paris, UNESCO au protestat la adresa Kievului. Convenţia Ramsar chiar a decis neacordarea oricărui grant către Ucraina pînă cînd Kievul nu îşi va schimba atitudinea în chestiunea Bîstroe. A fost luată în considerare chiar acţionarea în instanţă a firmei Moebius şi au fost activate Convenţiile Aarhus (pentru accesul liber al publicului la informaţia de mediu) şi Espoo (pentru impactul de mediu în context transfrontalier). S-a format chiar o comisie de anchetă pe lîngă convenţia de la Espoo, care a recomandat Ucrainei să respecte toate convenţiile internaţionale şi să informeze România cu privire la orice acţiune întreprinsă în Delta Dunării. Cele două părţi, română şi ucraineană, se reunesc periodic, de-o parte şi de alta a braţului Chilia, pentru discuţii privind chestiunea Bîstroe.

DEZNODĂMÎNT? După valul de proteste din 2004 şi 2005, Ucraina a părut că dă înapoi. După cîştigarea alegerilor de către Viktor Iuşcenko, se părea că Delta Dunării mai are o şansă. Mai ales că şi firma Moebius îşi retrăsese utilajele, nefiind plătită de ucraineni. Iuşcenko a anunţat chiar că Bîstroe va fi abandonat. Compania de stat Delta Lotman a "preluat" proiectul, dar doar nişte declaraţii sporadice ale unor demnitari ucraineni păreau că vor mai putea readuce la viaţă proiectul. Cu toate acestea, în 2007, Kievul a anunţat că a deschis canalul navigabil, că traficul este intens şi că Ucraina deja face profit...
text: Alexandru Năstase


CE RISCĂM
Poliţia română de frontieră nu confirmă traficul intens invocat de ucraineni, dar, dacă informaţia este adevărată, Delta Dunării este în pericol. Braţul Chilia oricum prelua 60% din debitul fluviului, în noile condiţii volumul de apă s-ar putea mări. Asta înseamnă că Delta Dunării nu va mai fi irigată, ceea ce înseamnă dezastru în anii secetoşi. Deja efectele s-au văzut în 2005 şi în 2007. Biodiversitatea va fi ireversibil afectată, iar monumente ale naturii precum colonia de pelicani Roşca-Buhaiova sau Pădurea Letea ar putea deveni în curînd doar o amintire.
Citeşte mai multe despre:   special,   dunării,   delta,   delta dunării,   bistroe,   ucraina,   canalul,   canal

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari

Microsoft vrea să achiziționeze o companie de inteligență artificială pentru 16 miliarde de dolari
Microsoft ar putea cumpăra compania de inteligenţă artificială şi tehnologie de recunoaştere a vorbirii Nuance Communications pentru 16 miliarde de dolari, au declarat surse anonomie,...

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte

NASA amână zborul elicopterului Ingenuity pe Marte
NASA a amânat zborul elicopterului Ingenuity pe Marte, după ce un test al elicei s-a încheiat brusc, anunță Business Insider. Acesta a fost ultimul test major înainte de primul zbor al dronei, care inițial era...

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite

Moment istoric: Nora Al-Matrooshi este prima femeie astronaut din Emiratele Arabe Unite
Nora Al-Matrooshi face istorie în Emiratele Arabe Unite. Este prima femeie astronaut din ţară. Ea şi Mohammed Al-Mulla au fost selectaţi din peste 4.000 de candidaţi. Alături de Mohammed Al-Mulla (32 de ani)...

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online

Facebook nu va notifica cei 533 de milioane de utilizatori ale căror date au fost expuse online
Facebook nu intenționează să anunțe utilizatorii care se numără printre cei o jumătate de miliard de persoane ale căror informații personale au fost postate pe un site web utilizat de hackeri, relatează...

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video

Startup-ul Neuralink prezintă un video în care o maimuță cu cip în creier joacă jocuri video
Neuralink, startup-ul antreprenorului miliardar Elon Musk (foto), a lansat un video în care o maimuță joacă un joc video simplu, după ce i-a fost implantat un cip în creier, relatează Reuters. Videoclipul...

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari

Cheltuielile globale IT vor crește cu 8,4% în acest an, la 4.100 de miliarde de dolari
Companiile din întreaga lume vor cheluti 4,1 trilioane de dolari pe tehnologia informației anul acesta, în creștere cu 8,4% față de 2020, redobândind ritmul creșterii corporative dinainte de pandemia de...

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni

Primul oraş pe Marte care va găzdui 250.000 de oameni
Biroul de arhitectură ABIBOO a realizat planurile primului oraş de pe planeta Marte, materialele prime folosite la contrucţie provenind de pe suprafaţa acestei planete. Oraşul va putea găzdui 250.000 de oameni...

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei

Facebook impune noi reguli de utilizare a platformei
Platforma de socializare Facebook va notifica utilizatorii atunci când vor intra într-un grup care încalcă Standardele Comunităţii pentru a fi suficient informați. Schimbările vor fi lansate la...

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte

Studiu: Unde se află apa de pe planeta Marte
Oamenii de știință au căzut de acord că pe planeta Marte se aflau râuri, lacuri, mări și oceane în urmă cu miliarde de ani. Însă acum cercetările de îndreaptă spre găsirea explicației dispariției...

Facebook schimbă strategia. Zuckerberg pariază totul pe realitatea virtuală

Facebook schimbă strategia. Zuckerberg pariază totul pe realitatea virtuală
Facebook a ajuns la 10.000 de angajaţi care lucrează la realitatea virtuală şi augmentată. Numărul celor din divizia Reality Labs a crescut de 10 ori în ultimii patru ani. Mark Zuckerberg a declarat că îşi...

WhatsApp a dezvoltat funcția de apeluri audio și video pe desktop

WhatsApp a dezvoltat funcția de apeluri audio și video pe desktop
Aplicaţia mobilă WhatsApp, care aparține companiei americane Facebook, a inclus funcţia de apeluri audio şi video pentru desktop, scrie Reuters. Utilizatorii vor putea să...

Platforma video Zoom dă lovitura. Venituri estimate de 3,7 miliarde de dolari în 2021

Platforma video Zoom dă lovitura. Venituri estimate de 3,7 miliarde de dolari în 2021
Platforma digitală Zoom Video Communications se așteaptă la venituri cu peste 40% mai mari în 2021, față de anul anterior, de peste 3,7 miliarde de dolari în 2021, în contextul în are tot mai mulți oameni...

Facebook lansează aplicația Bars, similară cu TikTok

Facebook lansează aplicația Bars, similară cu TikTok
Facebook a lansat aplicaţia Bars pentru rapperii aspiranţi. La fel ca TikTok, aceasta le dă ocazia utilizatorilor să creeze clipuri de scurtă durată. „Hai să vă spun despre această nouă aplicaţie. Se...

Elon Musk recunoaşte că preţurile bitcoin şi ethereum sunt „ridicate”

Elon Musk recunoaşte că preţurile bitcoin şi ethereum sunt „ridicate”
Miliardarul Elon Musk a semnalat că preţurile bitcoin şi ethereum par „ridicate”, în contextul în care piaţa criptomonedelor a atins noi recorduri în ultimele zile, potrivit Bloomberg. El a făcut această...

WhatsApp amână actualizarea controversatei politici de confidențialitate

WhatsApp amână actualizarea controversatei politici de confidențialitate
Cea mai populară aplicație mobilă va amâna actualizarea politicii sale de confidențialitate pentru luna mai din cauza criticilor ample venite din partea a miloane de utilizatori. WhatsApp permite tran...
Serviciul de email marketing furnizat de