x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Problema din Deltă

0
Autor: Alexandru Nastase 10 Mai 2008 - 00:00

Convenţia privind navigaţia pe fluviul Dunărea, semnată la Belgrad în 1948, prevede ca în Delta Dunării (devenită între timp şi Rezervaţie a Biosferei, parte a patrimoniului mondial UNESCO) să existe o singură cale navigabilă: canalul Sulina. De patru ani încoace, Ucraina nesocoteşte prevederile Convenţiei şi construieşte o a doua cale navigabilă în Rezervaţie: canalul Bîstroe. Este doar una dintre cele aproximativ 20 de convenţii de mediu, tratate bilaterale şi înţelegeri internaţionale. Nimeni nu a reuşit pînă acum să oprească Ucraina din hotărîrea luată, iar navele traversează deja şi canalul Bîstroe.



Convenţia privind navigaţia pe fluviul Dunărea, semnată la Belgrad în 1948, prevede ca în Delta Dunării (devenită între timp şi Rezervaţie a Biosferei, parte a patrimoniului mondial UNESCO) să existe o singură cale navigabilă: canalul Sulina. De patru ani încoace, Ucraina nesocoteşte prevederile Convenţiei şi construieşte o a doua cale navigabilă în Rezervaţie: canalul Bîstroe. Este doar una dintre cele aproximativ 20 de convenţii de mediu, tratate bilaterale şi înţelegeri internaţionale. Nimeni nu a reuşit pînă acum să oprească Ucraina din hotărîrea luată, iar navele traversează deja şi canalul Bîstroe.

DE LA RENI LA MARE. În urmă cu aproape cinci ani, autorităţile de la Kiev anunţau că vor construi o nouă cale navigabilă în Delta Dunării. Un canal de mare adîncime care să lege Marea Neagră de portul Reni, situat în apropiere de Galaţi. Canalul este proiectat să urmeze cursul Dunării, apoi braţul Chilia al Dunării şi apoi pe Bîstroe, un canal de numai şase kilometri aflat în delta secundară a braţului Chilia. Planul ucrainenilor prevedea adîncirea şi lăţirea lui Bîstroe, construirea unui dig la gura micului canal, dragarea a 11 praguri pe braţul Chilia, astfel încît navele de mare tonaj să poată naviga fără probleme pe noul canal. Autorităţile de la Kiev îşi propuneau să-i atragă pe armatorii şi pe căpitanii de navă cu preţuri mai mici decît cele percepute de România pentru utilizarea canalului Sulina. Însă în vreme ce ţara noastră este obligată de Convenţia de la Belgrad să folosească toţi banii din taxă în investiţii pentru întreţinerea canalului Sulina, România neavînd voie să facă profit din aceste fonduri, Ucraina va băga în bugetul de stat banii din taxa de tranzit.

Comunitatea internaţională a reacţionat imediat la aflarea veştii că Ucraina va demara un proiect în Delta Dunării. O delegaţie comună a mai multor convenţii internaţionale de mediu a fost în Ucraina în decembrie 2002 pentru a vedea care sînt soluţiile pentru noul canal navigabil. Dintre cele prezentate (canalul Bîstroe, canalul Oceakov sau un canal de ecluze la nord de Dunăre), experţii internaţionali au cerut în mod imperativ Kievului să renunţe la varianta Bîstroe, considerînd că aceasta ar fi cea mai dăunătoare pentru Rezervaţia Biosferei şi monumentele naturii aflate în această parte a lumii. Ucrainenii au aprobat ideile şi propunerile experţilor, dar cîteva luni mai tîrziu au anunţat că au decis să folosească totuşi proiectul Bîstroe, care era cel mai avantajos din punct de vedere economic. Pentru aceasta, vecinii noştri au modificat, printr-un simplu act normativ emis de guvernul de la Kiev, cîteva zone strict protejate din partea lor de Deltă. Lucrările propriu-zise au început un an mai tîrziu, în primăvara lui 2004. A fost angajată o firmă germană, Moebius, iar utilaje de mare tonaj au început să sape de zor. Tot balastul de pe fundul canalului a fost aruncat pe maluri, fără să se ţină cont că acolo erau zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări. Zgomotul produs de "monştrii de fier" a izgonit toate animalele din zonă. Pescarii ucraineni şi cei români s-au plîns luni în şir că nu mai prind nici un peşte. În plus, calitatea apei a fost afectată, braţele şi canalele fiind extrem de tulburi. Nu în ultimul rînd, ucrainenii nu s-au dat în lături de la provocări la adresa României. Astfel, în vara lui 2004, ucrainenii şi-au "înfipt" balizele de marcaj chiar în malul românesc, fără nici o jenă. Multe balize au fost împlîntate chiar în toanele pescarilor români, astfel încît aceştia s-au văzut nevoiţi să se lege de o baliză şi să o mute cîţiva metri mai încolo pentru că nu mai puteau pescui nimic. Lucrările au fost supravegheate tot timpul de nave militare.

MOTIVAŢII, EXPLICAŢII... Pînă la urmă, ce a determinat această înverşunare a ucrainenilor? Motivaţia oficială a Kievului a fost aceea că nu îşi mai poate permite să plătească taxele percepute de România pentru canalul Sulina. Scuza nu ţine pentru că, de la începutul anilor ’90, de cînd Ucraina este din nou stat independent, navele ucrainene nu au reprezentat decît 4% din totalul celor care au tranzitat canalul Sulina. Asta înseamnă foarte puţini bani daţi României. Cauzele neoficiale ţin de integrarea României în structurile euro-atlantice şi de pierderea de către Ucraina a influenţei geostrategice în zona Mării Negre. Kievul a şi recunoscut fără să vrea interesul politic şi militar pe care îl are în Deltă, plasînd pe la diverse reuniuni ale convenţiilor internaţionale mai multe documente pe această temă. Hîrtiile arătau clar că Ucraina şi-a pierdut influenţa în zonă în urma integrării României în Uniunea Europeană şi a acceptării sale în NATO şi că are nevoie de canal pentru a încerca să-şi recupereze "redutele". Nu în ultimul rînd, informaţii neoficiale arată că integrarea României a dus la înăsprirea controalelor în zonă, iar traficul cu armament, muniţie, substanţe radioactive sau arme ar putea avea de suferit. Un exemplu: după integrarea Poloniei în Uniunea Europeană, traficul ilegal la graniţa dintre Polonia şi Ucraina s-a redus cu 50% chiar din primul an, poliţiştii şi vameşii polonezi confiscînd tone de arme şi droguri şi anihilînd mai multe reţele de trafic de fiinţe umane.

REACŢII. Comunitatea internaţională a reacţionat vehement la decizia Ucrainei. Departamentul de Stat al Statelor Unite, cancelaria Germaniei, secretariatele convenţiilor Ramsar, Berna, Paris, UNESCO au protestat la adresa Kievului. Convenţia Ramsar chiar a decis neacordarea oricărui grant către Ucraina pînă cînd Kievul nu îşi va schimba atitudinea în chestiunea Bîstroe. A fost luată în considerare chiar acţionarea în instanţă a firmei Moebius şi au fost activate Convenţiile Aarhus (pentru accesul liber al publicului la informaţia de mediu) şi Espoo (pentru impactul de mediu în context transfrontalier). S-a format chiar o comisie de anchetă pe lîngă convenţia de la Espoo, care a recomandat Ucrainei să respecte toate convenţiile internaţionale şi să informeze România cu privire la orice acţiune întreprinsă în Delta Dunării. Cele două părţi, română şi ucraineană, se reunesc periodic, de-o parte şi de alta a braţului Chilia, pentru discuţii privind chestiunea Bîstroe.

DEZNODĂMÎNT? După valul de proteste din 2004 şi 2005, Ucraina a părut că dă înapoi. După cîştigarea alegerilor de către Viktor Iuşcenko, se părea că Delta Dunării mai are o şansă. Mai ales că şi firma Moebius îşi retrăsese utilajele, nefiind plătită de ucraineni. Iuşcenko a anunţat chiar că Bîstroe va fi abandonat. Compania de stat Delta Lotman a "preluat" proiectul, dar doar nişte declaraţii sporadice ale unor demnitari ucraineni păreau că vor mai putea readuce la viaţă proiectul. Cu toate acestea, în 2007, Kievul a anunţat că a deschis canalul navigabil, că traficul este intens şi că Ucraina deja face profit...
text: Alexandru Năstase


CE RISCĂM
Poliţia română de frontieră nu confirmă traficul intens invocat de ucraineni, dar, dacă informaţia este adevărată, Delta Dunării este în pericol. Braţul Chilia oricum prelua 60% din debitul fluviului, în noile condiţii volumul de apă s-ar putea mări. Asta înseamnă că Delta Dunării nu va mai fi irigată, ceea ce înseamnă dezastru în anii secetoşi. Deja efectele s-au văzut în 2005 şi în 2007. Biodiversitatea va fi ireversibil afectată, iar monumente ale naturii precum colonia de pelicani Roşca-Buhaiova sau Pădurea Letea ar putea deveni în curînd doar o amintire.
Citeşte mai multe despre:   special,   dunării,   delta,   delta dunării,   bistroe,   ucraina,   canalul,   canal

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Google va bloca unele smartphone-uri începând cu luna septembrie 2021

Google va bloca unele smartphone-uri începând cu luna septembrie 2021
Google va bloca, de la finele lunii septembrie, accesul utilizatorilor Android care folosesc versiunea 2.3.7 - Gingerbread - și versiunile anterioare. Începând cu 27 septembrie, toate smartphone-urile care...

WhatsApp anunţă implementarea "View Once"

WhatsApp anunţă implementarea "View Once"
WhatsApp anunţă implementarea "View Once". Utilizatorii WhatsApp, aplicaţie deţinută de Facebook, pot trimite acum fotografii şi videoclipuri ce vor dispărea după prima vizualizare. Funcţia, numită „View O...

Zoom plătește 85 de milioane de dolari pentru încălcarea vieții private a utilizatorilor

Zoom plătește 85 de milioane de dolari pentru încălcarea vieții private a utilizatorilor
Platforma online Zoom va plăti 85 de milioane de dolari și este obligată să-și îmbunătăţească politica de protecţie şi securitate a datelor. Aceasta este acuzată pentru...

UPDATE Giganții în tehnologie înregistrează profturi uriașe în pandemie

UPDATE Giganții în tehnologie înregistrează profturi uriașe în pandemie
Profiturile marilor companii tech din SUA au ajuns la cote nemaiîntâlnite pe măsură ce economia globală depăşeşte şocul provocat de pandemie, eveniment care a alimentat avântul înregistrat anul trecut de...

Accesorii topografice: receptorul GPS RTK de mare precizie

Accesorii topografice: receptorul GPS RTK de mare precizie
Cu toții am auzit despre topografie, dar din păcate avem prea puține informații despre care sunt exact activitățile care sunt incluse în cadrul ei. Pentru a înțelege mai bine, îți spunem că topografia are...

Avertisment: Mesaje-capcană pe Facebook

Avertisment: Mesaje-capcană pe Facebook
Specialiştii Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) avertizează în legătură cu mesaje-capcană de tipul „seamănă cu tine”, „apari în acest video”, care...

Un tânăr de 18 ani va zbura în spațiu cu Jeff Bezos

Un tânăr de 18 ani va zbura în spațiu cu Jeff Bezos
Un tânăr de 18 ani urmează să devină cea mai tânără persoană care zboară în spațiu, însoțindu-l pe miliardarul Jeff Bezos la primul zbor uman realizat de compania spațială Blue Origin pe 20 iulie,...

WhatsApp va permite utilizatorilor să trimită mesaje fără telefoane

WhatsApp va permite utilizatorilor să trimită mesaje fără telefoane
WhatsApp testează o nouă funcție, care le va permite utilizatorilor să trimită mesaje fără a utiliza telefonul, relatează BBC. În prezent, WhatsApp este conectat de telefonul unui utilizator, aplicațiile sale...

Concurență acerbă pe piața de smartphone-uri. Cine conduce clasamentul

Concurență acerbă pe piața de smartphone-uri. Cine conduce clasamentul
Lider mondial pe piața de smartphone-uri a rămas producătorul sud-coreean Samsung, în perioada aprilie-iunie 2021. Însă surpriza vine pe locul doi al clasamentului, unde a urcat grupul...

7 semne care ne arată că planeta se supraîncălzeşte 

7 semne care ne arată că planeta se supraîncălzeşte 
Nivelul apelor creşte, gheţarii se topesc, coralii sunt din ce în ce mai albi, iată doar câteva exemple din care reiese că încălzirea globală afectează fiecare colţ al planetei. În România, 1901-2020, ...

Apple crește producția pentru noile variante iPhone 12

Apple crește producția pentru noile variante iPhone 12
Producția noului iPhone 12 va fi majorată cu 20%, urmând să fie asamblate 90 de milioane de unități, comparativ cu 75 de milioane disponibile în ultimii ani, scrie Bloomberg. În fiecare toamnă, Apple...

Cum alegi sistemul audio pentru casa ta

Cum alegi sistemul audio pentru casa ta
Una dintre cele mai populare modalități de relaxare este cu siguranță să asculți muzica preferată, fie că faci acest lucru în timp ce citești, iei masa cu familia, ești la o petrecere cu prietenii sau, de ce...

Lovitură pentru Google. Amendat în Franța cu 500 de milioane de euro

Lovitură pentru Google. Amendat în Franța cu 500 de milioane de euro
Google a primit o amendă de 500 de milioanede euro din partea Autorității de concurență din Franța pentru încălcarea drepturilor de copyright. Platforma online nu a respectat decizia de plată a editorilor de...

Microsoft confirmă achiziţionarea unei firme care oferă soluţii de securitate cibernetică

Microsoft confirmă achiziţionarea unei firme care oferă soluţii de securitate cibernetică
Compania Microsoft a confirmat, luni, achiziţionarea unei firme care produce sisteme de securitate cibernetică, RiskIQ, cu sediul în oraşul american San Francisco, potrivit site-ului Axios.com. Valoarea...

Noile reguli de utilizare a WhatsApp, reclamate la Comisia Europeană

Noile reguli de utilizare a WhatsApp, reclamate la Comisia Europeană
Organizaţia Europeană a Consumatorilor (BEUC) a depus o plângere la Comisia Europeană împotriva noilor reguli de utilizare a serviciului de mesagerie WhatsApp, scrie AFP. Acestea nu sunt transparente...
Serviciul de email marketing furnizat de