Românii verzi de la oraş

Românii din oraşe sunt interesaţi şi preocupaţi de problemele legate de mediul înconjurător şi mulţi dintre ei susţin că legislaţia în domeniu este inexactă şi ineficientă. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui studiu sociologic dat publicităţii săptămâna trecută.

ONG-ul american CEE Trust (www.ceetrust.org) relevă faptul că românii din mediul urban conştientizează, în general, că mediul înconjurător are nevoie de protejare şi conservare, cunoştinţele autoevaluate ale populaţiei urbane legate de această problematică fiind considerabil mai bogate decât cele referitoare la legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu.

Analiza ICCV a fost realizată în perioada 25 iulie-10 august 2008, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României din mediul urban. Eşantionul a inclus 1.165 de persoane cu vârste de peste 18 ani, care se află în mediul urban, în toate regiunile ţării.

RELAŢIA CU MEDIUL. Studiul abordează cinci direcţii – tipologia “verde” a populaţiei urbane, construită în funcţie de comportamentele indivizilor în relaţie cu mediul; nivelul de informare a populaţiei urbane cu privire la problemele de mediu, legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu, precum şi principalele surse de informare; percepţia dominantă asupra problemelor de mediu globale, naţionale şi comunitare, precum şi cu privire la principalii responsabili de aceste probleme; acţiuni de protecţia mediului întreprinse de indivizi, partide, guvern, autorităţi locale şi societatea civilă; precum şi atitudini privind sursele de energie regenerabilă.

Raportul de cercetare intitulat “Barometrul verde” confirmă, între altele, rezultatele unui eurobarometru efectuat anul trecut la nivel european. Potrivit acestui eurobarometru, 86% dintre români consideră că indivizii pot juca un rol în protejarea mediului, situându-se la acelaşi nivel cu media europeană. Studiul dat publicităţii săptămâna trecută relevă faptul că două treimi dintre respondenţii din mediul urban şi-au schimbat comportamentul cotidian în favoarea protecţiei mediului. Cei care nu au adoptat o astfel de atitudine au, într-o mare măsură, un nivel general de informare scăzut şi un bagaj de cunoştinţe redus atât în ceea ce priveşte problemele de mediu, cât şi legislaţia, instituţiile şi politicile de mediu.

ECO-ROMÂNI. În funcţie de comportamentul faţă de mediu, respondenţii au fost catalogaţi astfel: eco-indiferenţii (8% din populaţia urbană, persoane care nu au adoptat nici un comportament de consum sau participativ care să protejeze mediul), eco-neutrii (persoane care au comportamente prietenoase cu mediul din motive funcţionale), eco-suporterii (persoane care au comportamente prietenoase cu mediul), eco-promotorii (11% din populaţia urbană, persoane care şi-au schimbat semnificativ comportamentul în ultimii ani, adoptând, cu scopul explicit de a proteja mediul, comportamente participative sau de consum). 

Cele patru eco-tipuri nu diferă semnificativ în funcţie de genul sau vârsta indivizilor, se mai arată în raport. Rolul cel mai important constă în nivelul de educaţie al fiecăruia, astfel că ponderea eco-indiferenţilor scade de la 12% dintre cei care au cel mult 8 clase la 6% dintre absolvenţii unei facultăţi, în timp ce ponderea eco-promotorilor creşte semnificativ o dată cu creşterea nivelului de educaţie – de la 6% în rândurile celor cu cel mult 8 clase la 23% dintre cei care au urmat o facultate. Un alt factor-cheie al comportamentului ecologic este dat de caracteristicile regionale şi  comunitare. În timp ce în oraşele din Dobrogea sunt supra-reprezentaţi eco-indiferenţii, în Transilvania eco-suporterii au o pondere semnificativ mai mare, iar în Banat eco-promotorii reprezintă 23% din populaţia urbană (o pondere de două ori mai mare decât la nivel naţional urban). Pe de altă parte, populaţia oraşelor de mărime medie este preponderent formată din eco-suporteri. În oraşele mari ale ţării, ponderea eco-promotorilor este semnificativ mai mare decât la nivel naţional urban. În cel mai mare oraş al României – Bucureşti – sunt statistic supra-reprezentaţi atât eco-indiferenţii, cât şi eco-neutrii.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

PREMIANŢI, CORIGENŢI... În ceea ce priveşte cunoştinţele despre mediu, populaţia urbană a României este alcătuită din: 5% “premianţi” (cu note medii de 10 pe tema problemelor de mediu, respectiv 9 pe tema politicilor de mediu); 68% absolvenţi îşi autoevaluează cunoştinţele cu nota medie 6,5 în ceea ce priveşte problemele de mediu şi cu nota medie 5,3 când vine vorba despre legislaţia, instituţiile şi politicile în domeniu; 15% absolvenţi “de nota 5” (care îşi acordă notă de trecere – 4,8 – doar pentru cunoştinţele referitoare la problemele de mediu, dar declară că ştiu foarte puţine – nota medie 2,1 – despre legislaţia, instituţiile şi politicile în domeniu; 12% “corigenţi” la materia “mediul şi protecţia mediului”, cu nota medie de 1 (cei care nu ştiu nimic) şi de 2. 

MASS-MEDIA. Barometrul Verde 2008, similar multor alte sondaje, arată că mass-media reprezintă principala sursă de informare şi cu privire la problematica mediului. În România, ca şi în celelalte ţări europene, televiziunea reprezintă cea mai importantă sursă de  informare, urmată de presa scrisă, radioul şi internetul. Spre deosebire însă de media europeană, populaţia urbană din România obţine informaţiile despre mediu şi protecţia mediului în mai mare măsură de la televizor (78%, faţă de 68% în UE) şi în considerabil mai mică măsură din presa scrisă (22%, faţă de 43% în UE) sau de pe internet (15%, faţă de 24% în UE).  

PARTICULARITĂŢI. Un alt capitol cuprins în barometru se referă la problemele de mediu ale oraşelor şi interesul oamenilor pentru ele. Raportul arată că deşeurile nucleare radioactive nu sunt considerate o problemă gravă; deşeurile industriale, poluarea industrială şi colectarea gunoiului din gospodării reprezintă probleme grave pentru jumătate din populaţia urbană; defrişările masive, poluarea cauzată de transportul urban, poluarea apelor şi a aerului constituie probleme grave de mediu pentru 66%-76% din populaţia urbană.

Intervievaţii au opinat totodată că, faţă de acum cinci ani, calitatea mediului este “aproximativ la fel”, cu câteva excepţii. În Bucureşti şi în oraşele din Muntenia şi Banat, calitatea mediului este în prezent “ceva mai proastă” decât în urmă cu cinci ani, în timp ce în oraşele din Crişana-Maramureş, Transilvania şi Dobrogea, calitatea mediului a rămas “aproximativ la fel” în ultimii cinci ani. Indiferent de regiunea istorică şi de mărimea oraşului, în dezacord cu majoritatea localnicilor, majoritatea rezidenţilor din zonele sărace şi/sau rău famate susţin că, cel puţin în părţile de oraş relevante pentru viaţa lor, calitatea mediului este “mult mai proastă” sau “mai  proastă” decât era cu cinci ani în urmă.

VINOVAŢII. În opinia populaţiei urbane, principalele probleme de mediu se datorează aproape în egală măsură cetăţenilor şi instituţiilor. În timp ce 42% dintre orăşeni consideră că principalii “vinovaţi” sunt cetăţenii, 41% cred că de vină sunt legislaţia incompletă şi prea permisivă, precum şi instituţiile publice care nu aplică corespunzător legile. Lipsa fondurilor pentru acţiuni de protecţie a mediului este acceptată ca o explicaţie plauzibilă a prezentei situaţii de doar 6% dintre locuitorii din mediul urban. 

În opinia populaţiei, pentru a îmbunătăţi calitatea mediului din România nu banii reprezintă problema, ci realizarea unor acţiuni ferme ale cetăţenilor şi ale instituţiilor publice – informarea şi mobilizarea populaţiei, legi mai puţin permisive şi instituţii care să le aplice corepunzător. O treime din populaţia urbană a ţării declară că în ultimii ani şi-a schimbat comportamentul zilnic pentru a proteja mediul. Majoritatea populaţiei urbane se deplasează cel mai frecvent pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în  comun, evită să cumpere produse alimentare care au fost tratate chimic sau modificate genetic, declară că nu aruncă gunoi în spaţii neamenajate şi scot din priză aparatele electrice/electronice atunci când nu le folosesc.