Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Administratorul general al NASA, Jim Bridenstine, a declarat vineri că agenţia spaţială americană intenţionează să trimită un rover pentru a preleva, în premieră, mostre de apă îngheţată de la polul sud selenar, relatează DPA.
În cadrul unei conferinţe organizate în ultima zi a Congresului Internaţional de Astronautică din Washington, Jim Bridenstine a declarat că robotul mobil numit VIPER va aseleniza în anul 2022.
"VIPER se va deplasa la polul sud al Lunii; VIPER va evalua unde se află apa îngheţată", a spus Bridenstine.
"Vom putea caracteriza apa îngheţată şi în cele din urmă vom fora", a adăugat administratorul NASA.
NASA speră că descoperirile realizate în privinţa cantităţii de apă ce ar putea fi utilizată de astronauţi va ajuta agenţia să îşi atingă obiectivul de a crea condiţii pentru misiuni pe termen lung pe Lună.
Bridenstine a oferit de asemenea informaţii proaspete despre descoperirile recente de pe "planeta roşie". "Pe Marte există compuşi organici complecşi - cu alte cuvinte, elementele de bază ale vieţii", a spus el adăugând că "probabilitatea de a găsi viaţă pe altă lume tocmai a crescut".
Bridenstine a pus totodată la îndoială "definiţia neglijentă" pentru ceea ce constituie o planetă. El s-a opus reclasificării lui Pluto, cândva considerată a noua planetă şi introdusă în categoria planetelor pitice în 2006, decizie ce a stârnit dezbateri în comunitatea ştiinţifică. "Sunt aici să vă spun, ca administrator NASA că, după părerea mea, Pluto este o planetă şi voi continua să le spun tuturor că eu cred
că Pluto este o planetă", a susţinut el.
Bridenstine a argumentat această convingere prin datele ştiinţifice şi imaginile transmise de misiunea New Horizons din 2015, care a desfăşurat un zbor de recunoaştere timp de şase luni în zona Pluto şi a lunilor sale.
Într-o conferinţă de presă organizată la cea de-a 70-a ediţie a Congresului Internaţional de Astronautică, care s-a desfăşurat în această săptămână la Washington, administratorul general al NASA a declarat că alegerea primelor ţări care vor trimite astronauţi pe Lună, după cei americani, va depinde de contribuţiile internaţionale la programele spaţiale dezvoltate de Statele Unite pentru a permite revenirea echipajelor umane pe satelitul natural al Pământului.
Europenii şi japonezii au declarat public că doresc să îşi trimită astronauţii pe Lună în cadrul programului Artemis, al cărui calendar prevede o primă aselenizare a doi americani în 2024, urmată de alte misiuni programate. "Noi vrem ca ei să îşi trimită astronauţii pe Lună. Scopul nostru este ca reprezentanţii mai multor ţări să trăiască şi să lucreze pe Lună în acelaşi timp", a declarat Jim Bridenstine.
El a mai spus că mini-staţia orbitală lunară pe care americanii vor să o asambleze, Gateway, va avea o durată de funcţionare de cel puţin 15 ani şi "o arhitectură deschisă": standardele pentru porturile de andocare, pentru sistemele de susţinere a vieţii (oxigen, apă, temperatură) şi pentru sistemele de navigaţie şi comunicare vor fi publice, deschise pentru vehicule spaţiale non-americane şi chiar private. "Dacă celelalte ţări vor să folosească un modul propriu de asolizare pentru a trimite oameni pe Lună, ele vor putea să îl construiască, pentru că Gateway va avea o arhitectură deschisă", a explicat administratorul NASA.
În 2018, oamenii de ştiinţă de la NASA au confirmat, în premieră, prezenţa apei îngheţate pe suprafaţa Lunii, o descoperire ce îi poate ajuta pe astronauţii care vor aseleniza în cadrul viitoarelor misiuni spaţiale. Această concluzie, publicată în detaliu în revista ştiinţifică americană PNAS, s-a adăugat mai multor studii realizate anterior privind prezenţa apei pe Lună.
Gheaţa este prezenţă la extremităţile nordice şi sudice ale satelitului natural al Pământului, în craterele în care nu pătrund razele soarelui. ''Cu suficient de multă gheaţă la suprafaţă, de câţiva milimetri, apa ar putea deveni o resursă pentru viitoarele expediţii umane de explorare sau de şedere pe Lună, posibil mai uşor de accesat decât apa detectată sub suprafaţa Lunii", a avansat NASA.
În 2008, cercetătorii au descoperit molecule de apă în interiorul unor eşantioane de magmă aduse pe Pământ de astronauţii misiunilor Apollo.
În 2017, bazându-se pe date satelitare, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că zonele de profunzime ale Lunii sunt bogate în apă.
Citește pe Antena3.ro
