Ştiri pe scurt

15 aprilie 2009

SLOBOZIA / Oul de Paşti
Muzeul Naţional al Agriculturii se află în plină sărbătoare. La 7 aprilie muzeografii au deschis tradiţionala expoziţie-atelier "Oul de Paşti". În cadrul manifestării, copiii - căci lor li se adresează, în primul rând, expoziţia - au aflat despre originea ouălor roşii, despre ornamentarea lor, despre semiotica nuanţelor şi a culorilor, despre diversele tradiţii - multe dintre ele uitate, despre obicieiul ciocnitului ouălelor, precum şi despre cutuma "Oului potcovit". Pentru a-i educa pe micuţi, dar şi pe părinţii şi însoţitorii lor, muzeografii au organizat două ateliere - unul de încondeiat şi unul de creativitate. (A.A.)




ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ / Natura decide soarta frontierei dintre Italia şi Elveţia
Încălzirea globală mută frontieră italiano-elveţiană, scrie ziarul Le Temps din Elveţia, citat de Agerpres. O convenţie bilaterală semnată în 1941 stipulează că elementele care trasează linia de frontieră dintre Italia şi Elveţia sunt crestele gheţarilor. În masivul Mont-Rose, ultimele decenii au înregistrat o topire a gheţarilor suficient de mare pentru a se modifica de la bază la vârf. În condiţiile în care crestele gheţarilor se deplasează, aşa cum se întâmplă acum, ele trag după sine teritoriile naţionale limitrofe. Cu cât va fi deplasată frontiera reprezintă însă un secret de stat, scrie Le Temps.
Acest gen de incidente intervine acolo unde natura sălbatică serveşte ca element de delimitare a frontierelor. Adică pe mai mult de jumătate din frontiera de aproximativ 1.900 km între Elveţia şi cinci ţări vecine - Italia, Franţa, Germania, Austria şi Liechtenstein, scrie ziarul elveţian, citat de Agerpres. Fenomene se întâmplă peste tot - într-un loc se topeşte un gheţar, în altul alunecă o morenă sau un râu îşi schimbă albia. Dacă ele nu se întâmplă într-o zonă locuită, incidentul trece adesea neobservat ani întregi şi se limitează la câţiva metri în plus sau în minus.
În decembrie 2008, Comisia interfrontalieră italo-elveţiană a anunţat că va urma să stabilească consecinţele fenomenului de topire a gheţarilor şi de mutare a graniţelor şi urmează să solitice "recunoaşterea oficială a deplasării frontierei". (Anca Aldea)



BUCUREŞTI / Muzeul Universităţii
Universitatea din Bucureşti a editat albumul "Muzeul Universităţii", care cuprinde o valoroasă colecţie de documente - actul de înfiinţare, hrisoave de "bună rânduială a şcolii'" pisanii, manuscrise, galeria rectorilor, diplome şi obiecte personale care au aparţinut marilor personalităţi ale culturii care au predat în cadrul acestei instituţii de învăţământ (Costaforu, Orăscu, Haret, Iorga). "Noul album (publicat în 500 de exemplare, n.r.) este dedicat valorificării artistice a zestrei muzeale de care dispune cea mai veche instituţie bucureşteană de învăţământ superior", a declarat, pentru agenţia Agerpres, purtătorul de cuvânt al Universităţii, Aurel Ghimpu. Designul şi execuţia tipografică sunt "constituie o sensibilă pledoarie artistică pentru cei dornici de a trece pragul muzeului aflat la parterul Palatului Facultăţii de Drept", a adăugat Ghimpu. (M.P.)


EMIRATELE ARABE / Dromader clonat
Oamenii de ştiinţă din Emiratele Arabe Unite au creat primul dromader clonat din lume. Animalul s-a născut la 8 aprilie la un laborator din Dubai şi a primit numele de Injaz, a anunţat Centrul de cercetare şi reproducere a camelidelor, informează AFP, citat de Mediafax. Potrivit unor surse, a fost nevoie de cinci ani de teste înainte de a fi clonat primul specimen. "Dromaderii sunt foarte folositori aici, mai ales pentru producţia de lapte şi pentru curse", a explicat cercetătorul Nisar Wani de la Centrul sus-amintit. Lulu Skidmore, directorul ştiinţific al instituţiei, a declarat că această reuşită le oferă cercetătorilor  posibilitatea de a salva genele dromaderilor cu performanţe. Oamenii de ştiinţă de la Centrul de cercetare şi reproducere a camelidelor a reuşit, în 1998, să încrucişeze în premieră mondială un dromader cu o lama. Animalul născut din această încrucişare a primit numele de Cama. (M.P.)