Ştiri pe scurt

22 aprilie 2009

ATLANTIS / Numărătoare inversă
Echipajul navetei Atlantis se pregăteşte pentru ultimele clipe pe Pământ. Asta pentru că în mai, cel mai probabil la începutul lunii, naveta îşi va lua zborul, în cadrul misiunii STS-125, către Telescopul Spaţial Hubble. Potrivit website-ului Agenţiei Spaţiale Americane (NASA), în cadrul misiunii astronauţii vor instala pe Hubble (lansat în 1990) două instrumente noi, dotate cu traductori de înaltă tehnologie şi menite să îmbunătăţească performanţele telescopului. Acesta este ultimul zbor al unei navete americane fără escală pe Staţia Spaţială Internaţională.

DESCOPERIRE / Cea mai mică exoplanetă
Michel Mayor de la Observatorul din Geneva a anunţat ieri descoperirea celei mai mici exoplanete din sistemul nostrul solar, informează Associated Press. Mayor şi echipa sa spun că steaua are un diametru de cel puţin două ori mai mic decât cel al Terrei. Cercetătorul susţine că noua planetă, care orbitează în jurul unei stele foarte asemănătoare cu Soarele, este mult prea caldă pentru ca pe suprafaţa ei să existe viaţă.

SĂRBĂTOARE / Ziua Pământului, pe site-ul NASA
Agenţia Spaţială Americană a sărbătorit ieri Ziua Pământului prin transmiterea unor imagini de înaltă definiţie ale Terrei surprinse cu ajutorul camerelor video instalate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Potrivit paginii de internet a NASA, imaginile de înaltă definiţie ale Pământului vor putea fi văzute astăzi pe site-ul Agenţiei Spaţiale http://www.nasa.gov/ntv .

APĂRARE / Satelit israelian, lansat de indieni
India a plasat luni pe orbită un satelit de recunoaştere fabricat în Israel. Având o capacitate de observare diurnă şi nocturnă, satelitul denumit RISAT 2 (Radar Imaging Satellite) cântăreşte 300 de kilograme. A fost lansat de la Centrul Spaţial din Sriharikota, pe coasta de sud-est a Indiei, şi a ajuns pe orbită în 20 de minute. Autorităţile indiene au decis lansarea acestui satelit în cadrul consolidării capacităţilor de monitorizare a teritoriului indian după atentatele din Bombay, care au avut loc la sfârşitul lui 2008, informează AFP, citând un comunicat al Organizaţiei indiene de cercetare spaţială (ISRO). RISAT 2 poate ajuta totodată la prevenirea unor catastrofe naturale şi va permite Indiei să contracareze eventuale tiruri cu rachetă inamice.


MEDICINĂ / Variaţii genetice care contribuie la declanşarea atacurilor cerebrale
O echipă internaţională de cercetători a descoperit două variaţii genetice care sporesc riscul de declanşare a atacurilor cerebrale, deschizând astfel calea pentru punerea la punct a unor tratamente împotriva acestei afecţiuni, se arată într-un studiu publicat în New England Journal of Medicine şi citat de AFP. Autorii studiului au folosit, ca bază de date, informaţii provenind de la patru cercetări cromozomiale la care au participat 19.000 de persoane din Statele Unite şi din Europa. Una dintre concluzii a fost că 20% dintre persoanele albe şi 10% dintre persoanele de culoare prezintă cel puţin una dintre aceste două variaţii genetice, informează AFP, preluată de Mediafax. Cercetătorii au determinat că fiecare dintre cele două variaţii genetice creşte riscul de accident vascular ischemic cu aproximativ 30%. Atacul cerebral ischemic reprezintă aproximativ 90% din totalul accidentelor vasculare cerebrale şi constă în blocarea circulaţiei sangvine în creier. Celelalte 10% din cazuri sunt provocate de diverse hemoragii la nivelul creierului. Victimele care supravieţuiesc după un atac cerebral ischemic, rămân, de regulă, cu sechele şi handicapuri severe. (Mediafax)

STUDIU / Pădurile pot contribui la schimbările climatice
Un studiu internaţional dat publicităţii săptămâna trecută arată că pădurile riscă să nu-şi mai poată juca rolul de absorbţie şi depozitare a dioxidului de carbon şi să ajungă să emită în atmosferă mari cantităţi de CO2 în cazul în care temperaturile medii globale vor creşte cu 2,5 grade Celsius. Potrivit Agenţiei France Presse, preluată de Agerpres, "având în vedere pagubele provocate de fenomenul încălzirii globale, în câţiva zeci de ani, pădurile ar putea ajunge să elibereze în atmosferă mari cantităţi de CO2, contribuind şi mai mult la accelerarea fenomenului, în loc să-l încetinească". "Riscăm să pierdem complet pădurile ca aliat în lupta împotriva încălzirii globale dacă nivelul actual al emisiilor de CO2 nu va scădea", a declarat Alexander Buck, director adjunct al Uniunii Internaţionale a Organizaţiilor de Studiu asupra Pădurii (IUFRO - cu sediul la Viena).

VERDE / Încălzirea globală, de neevitat
Soarta Arcticului depinde de reducerea, cu 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră, susţin mai mulţi specialişti care au publicat un studiu în acest sens în revista Geophysical Research Letters. Cercetătorii spun că este foarte important ca mare parte din această cantitate de 70% să fie dioxid de carbon. Reducerea cu 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră, mai ales a CO2, poate contribui la reducerea la jumătate a încălzirii înregistrate în zona arctică, salvând astfel multe specii de peşti, păsări marine şi animale polare, mai ales în regiunea situată la nord de Marea Bering, se arată în documentul redactat de oamenii de ştiinţă şi citat de Agenţia France Presse. Deşi temperatura va continua să crească, aspectele cu potenţial periculos provocate de schimbarea climei la nivel mondial - precum topirea calotelor glaciare, reducerea permafrostului, creşterea nivelului mărilor etc - ar putea fi parţial evitate, a declarat Warren Washington, cercetător la Centrul Naţional de Studii Atmosferice (NCAR). Folosindu-se de modele realizate pe calculator, cercetătorii au confirmat că nu se va putea evita o încălzire importantă a climei Planetei în secolul al XXI-lea.
ANALIZă. Temperatura medie a Globului a crescut cu aproape un grad Celsius de la începutul erei preindustriale (mijlocul secolului al XIX-lea). Această încălzire este provocată, în special, de emisiile de gaze cu efect de seră, cu precădere de dioxidul de carbon. Nivelul gazelor cu efect de seră din atmosferă a crescut de la 284 ppm (părţi per milion), la mijlocul secolului al XIX-lea, la peste 380 ppm, în prezent.
Potrivit cercetărilor recente, o creştere suplimentară cu un grad Celsius a temperaturii medii a Planetei ar putea declanşa o modificare periculoasă a climei.
În studiul publicat în Geophysical Research Letters, specialiştii pornesc de la ipoteza că CO2 din atmosferă va atinge o concentraţie de 450 ppm la sfârşitul acestui secol, un nivel realizabil dacă măsurile de economisire a energiei şi de dezvoltare a tehnologiilor ecologice vor fi puse rapid în aplicare. Dacă nu se va face nimic în acest sens, atunci concentraţia de CO2 va atinge 750 ppm până în 2100.
Rezultatele acestui studiu arată că o concentraţie de CO2 limitată la 450 ppm va conduce la o creştere medie a temperaturii cu 0,6 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Dacă nu se va lua nici o măsură, această creştere a temperaturilor va fi de patru ori mai mare. Creşterea nivelului oceanelor va fi, în medie, de 14 centimetri, conform primei ipoteze, şi de 22 de centimetri, potrivit celei de-a doua.
În primul caz, volumul gheţurilor arctice va scădea cu 25% în timpul verii şi se va stabiliza în jurul anului 2100, iar în al doilea caz această scădere va fi de 75%.
În faţa riscului prezentat de acest scenariu dezastruos, Uniunea Europeană a decis reducerea drastică a emisiilor de CO2. Preşedintele american, Barack Obama, spre deosebire de predecesorul său, a propus reducerea emisiilor de CO2 cu 14% sub nivelul lor din 2005, până în 2020, şi cu 83%, până în 2050. (Mediafax)