Supremaţia ştiinţifică a SUA

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru Economie, instituit în 1968 de Banca Centrală a Suediei, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale exprimate în testament.

Dintre cei 13 laureaţi ai premiilor Nobel din acest an, 11 sunt americani. Per total, de la decernarea acestor premii, din 1901, 40% dintre câştigători provin din SUA. Este, oare, o întâmplare?, se întreabă un editorialist al cotidianului francez Le Figaro.

Dominaţia Statelor Unite pe eşichierul laureaţilor Nobel are câteva justificări bine argumentate, scrie ziarul. În primul rând, merită amintită dimensiunea demografică - SUA numără aproximativ 300 de milioane de locuitori, fiind una dintre ţările cele mai populate din lume, dar şi cea mai dezvoltată. "În mod logic, numărul oamenilor de ştiinţă renumiţi este mai mare decât în alte ţări", adaugă Le Figaro.

În al doilea rând, SUA investesc cel mai mult în cercetare (decât orice alt stat): 349 de miliarde de dolari în 2006, faţă de 246 miliarde investite de statele membre ale Uniunii Europene în aceeaşi perioadă. Administraţia de la Washington asigură circa trei la sută din Produsul Intern Brut (PIB) acestui domeniu, iar unele state americane - cum este cazul Californiei - alocă cercetării peste 5% din PIB. În Franţa, în 2006, cota a fost de 2,13% din PIB.

În al treilea rând, universităţile şi laboratoarele de cercetare beneficiază, în Statele Unite, de finanţări private venite atât din partea unor companii, cât şi din partea unor foşti elevi/studenţi sau a unor fundaţii. Avantajele financiare de care se bucură aceste instituţii de învăţământ şi cercetare le permit să investească în laboratoare de vârf şi în recrutarea celor mai bune resurse umane.

În al patrulea rând, la americani, "cercetarea fundamentală" (producerea de cunoştinţe generale noi) este la fel de importantă ca şi "cercetarea aplicată" (punerea în aplicare a unor descoperiri). Cercetarea fundamentală este încurajată de companiile-sponsori, care urmăresc dezvoltarea unor produse noi, precum şi utilizarea tehnologiilor de vârf.

În al cincilea rând, dominaţia incontestabilă a Statelor Unite este dată şi de exodul creierelor peste Ocean. Este fără doar şi poate faptul că America "funcţionează" ca un magnet pentru cele mai multe şi cele mai valoroase talente tinere. SUA "au mijloacele să atragă cercetători din lumea întreagă, care primesc ulterior cetăţenia americană sau beneficiază de dublă cetăţenie. Fără îndoială, mirajul laboratoarelor de cercetare care dispun de finanţări mai importante ca oriunde şi care le permit tinerelor talente să realizeze cercetări mai valoroase este cu atât mai mare cu cât oamenii de ştiinţă aflaţi la început de drum primesc o serie de facilităţi pentru o bună desfăşurare a activităţii - de exemplu, facilităţi pentru găsirea unei locuinţe.

Nu în ultimul rând, pe teritoriul Statelor Unite numărul de posturi ştiinţifice propuse este mai mare decât în orice altă ţară din lume. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care doctoranzii veniţi pentru stagiu rămân adeseori să lucreze în SUA şi se stabilesc aici, cum este, de pildă, cazul indianului Venkatraman Ramakrishnan, laureat, în 2009, al Premiul Nobel pentru Chimie. Ramakrishnan a ajuns în Statele Unite pentru a-şi face teza de doctorat şi a decis să rămână aici, obţinând cetăţenia americană.

 

Premiul Nobel pentru Literatură
Laureat: Herta Muller (Germania)
Comitetul Nobel a acordat premiul pentru prezentarea poetică a vieţii sub dictatura comunistă în România.

Premiul Nobel pentru fizică
Laureaţi: cercetătorii Charles K. Kao (SUA), Willard S. Boyle (SUA) şi George E. Smith (SUA)
Comitetul Nobel a acordat acest premiu pentru cercetările în domeniul fibrelor optice, precum şi în domeniul semiconductorilor.

Premiul Nobel pentru Chimie
Laureaţi: Venkatraman Ramakrishnan (SUA), Thomas A. Steitz (SUA) şi Ada E. Yonath (Israel)
Comitetul Nobel a acordat premiul pentru pentru studiile privind structura şi funcţiile ribozomilor.

Premiul Nobel pentru Medicină
Laureaţi: cercetătorii americani Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider şi Jack W. Szostak
Comitetul Nobel justifică alegerea prin descoperirile celor trei asupra telomerazei, o enzimă care protejează cromozomii împotriva îmbătrânirii.

Premiul Nobel pentru Pace
Laureat: Barack Obama, preşedintele Statelor Unite
Comitetul Nobel a acordat premiul pentru "eforturile extraordinare de consolidare a diplomaţiei internaţionale şi a cooperării între popoare"

Premiul Nobel pentru economie
Laureaţi: economiştii americani Elinor Ostrom, prima femeie care obţine prestigioasa distincţie, şi Oliver E. Williamson.
Comitetul Nobel a decis să acorde premiul Ostrom pentru analiza guvernanţei economice, şi lui Williamson pentru analiza guvernanţei economice şi a limitelor firmelor.