Ce mai găsim prin electronice?

Această eră informaţională, marcată de internet, dispozitive mobile, reţele integrate ne uşurează mult viaţa atunci când vine vorba de comunicare sau de acces la informaţii.

Această eră informaţională, marcată de internet, dispozitive mobile, reţele integrate ne uşurează mult viaţa atunci când vine vorba de comunicare sau de acces la informaţii. Ea vine însă şi cu o serie întreagă de neajunsuri, unul dintre ele fiind faptul că un secret este mult mai greu de ţinut în zilele noastre. În această categorie se înscrie de exemplu controversatul serviciu al Google prin care utilizatorii au acces la imagini din satelit ale diferitelor zone care i-ar interesa, la un nivel al detaliilor care au stârnit proteste pe tema invadării intimităţii. Sau website-urile de socializare, atât de populare în zilele noastre, în care utilizatorii profită de libertatea de exprimare, dar care pentru unii s-au dovedit nefaste, de exemplu în momentul în care, la un interviu pentru un loc de muncă, angajatorul îţi deschide profilul online şi vede fotografiile...nepotrivite de la petrecerea de azi noapte.

MOBILUL TRĂDEAZĂ. Există însă şi situaţii mult mai serioase în care informaţiile personale sau, mai grav, ale unei companii, intră pe mâini nepotrivite ca urmare a proastei gestionări a dispozitivelor electronice pe care au fost stocate. O cercetare efectuată de Universitatea Glamorgan din Ţara Galilor şi Universitatea Edith Cowan din Australia a arătat că un număr important de dispozitive portabile din categoria telefoanelor mobile cumpărate la mâna a doua conţin încă astfel de informaţii. Într-un sondaj care a avut ca subiect 160 de gadgeturi second-hand au fost găsite detalii salariale, informaţii financiare ale diverselor companii, detalii despre conturi bancare, planuri de afaceri sau informaţii de natură medicală. Cele mai numeroase dispozitive în cauză au fost Blackberry, chiar dacă acestea dispun de o serie întreagă de facilităţi de securitate şi de criptare. 43% din cele examinate păstrau încă în memorie informaţii care l-ar fi putut afecta pe utilizator sau pe compania la care lucrează dacă ar fi fost folosite cu rea intenţie. Într-unul din cazuri, aparatul care a aparţinut directorului de vânzări pe Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA) al unei importante corporaţii japoneze permitea recuperarea istoricului apelurilor, lista de contacte şi a e-mail-urilor de pe acel aparat. Şi telefoanele mai puţin sofisticate erau, în proporţie de 23%, purtătoarele unor informaţii suficient de detaliate pentru a facilita identificarea fostului proprietar şi al companiei la care lucrează.

LAPTOPUL INFIDEL. Laptopurile intră şi ele în categoria dispozitivelor care pun în pericol confidenţialitatea informaţiilor. Într-un studiu recent realizat de Ponemon Institute se indică faptul că 50% dintre profesioniştii care lucrează în mediul mobil intervievaţi păstrează în notebook informaţii confidenţiale, dar peste jumătate dintre aceştia nu iau nici o masură pentru protejarea lor în cazul furtului sau pierderii aparatului. De altfel, numărul laptopurilor pierdute nu este deloc de neglijat dacă luăm în calcul faptul că, potrivit aceluiaşi studiu, aproape 4000 de unităţi sunt pierdute săptămânal în marile aeroporturi europene, 57% dintre acestea nefiind niciodată revendicate.

Un exemplu elocvent pentru cât de grave pot deveni situaţiile în care informaţiile digitale rămân "uitate" în aparate care îşi schimbă proprietarul este cel în care un britanic care a cumpărat de pe site-ul de licitaţii online eBay un aparat foto a descoperit că în memoria flash a acestuia existau documente şi fotografii secrete aparţinând serviciului britanic de spionaj, MI6.

LA SCARA MICA. Riscul scurgerii involuntare de informaţii îl prezintă şi micile dar deja omniprezentele USB-uri. Acest fapt a dus la apariţia unor programe specializate care fac o "curăţenie" permanentă pe stick-urile de memorie. SecureDelete 2.0, de exemplu, îi oferă utilizatorului certitudinea că fişierele şterse de pe memoria flash nu mai pot fi recuperate prin nici o metodă.