Touchscreen-urile au fost la mare căutare la standurile expoziţiei Integrated Systems Europe. Unele companii au venit pregătite cu tehnologii capabile să facă din orice geam un astfel de dispozitiv.
EVENIMENT - Expoziţia ISE, prilej de afişare a touchscreen-urilor
Touchscreen-urile au fost la mare căutare la standurile
expoziţiei Integrated Systems Europe. Unele companii au venit pregătite cu
tehnologii capabile să facă din orice geam un astfel de dispozitiv.
În peste 400 de standuri instalate în centrul expoziţional al Amsterdamului, RAI, expozanţii s-au străduit să atragă atenţia vizitatorilor evenimentului ISE, show dedicat tehnologiilor audiovizuale şi sistemelor integrate din acest domeniu. Cum era de aşteptat, majoritatea a venit bine pregătită la capitolul imagine, proiectoarele fiind la loc de cinste. În număr destul de mare au fost însă şi cei care au înţeles că trebuie să le ofere vizitatorilor şi şansa de a interacţiona într-un fel cu imaginile. Rolul principal în acest capitol l-au avut touchscreen-urile. Magnetismul acestor dispozitive care aduc conţinutul digital la... mâinile utilizatorului putea fi observat prin simplul fapt că în faţa fiecărui astfel de ecran “sensibil” aşteptau doi, trei curioşi pentru a-l testa. Testul însemna, în multe dintre situaţii, explorarea hărţii Amsterdamului, întrucât Google Earth a fost aplicaţia la modă pe touchscreen-urile expoziţiei ISE.
Touchscreen din orice. Ceea ce mi-a atras atenţia a fost însă o tehnologie care ar putea fi numită “mama touchscreen-urilor”. Asta pentru că este în stare să facă din orice suprafaţă nemetalică (geam, acrylic, chiar şi lemn) un panou sensibil la atingere. Suprafaţa trebuie să mai îndeplinească o singură condiţie, aceea de a avea o grosime de maxim 16 mm. Una din tehnologiile de acest tip aparţine companiei Paradigm, se numeşte TouchGlass. Ea constă practic dintr-o folie subţire de plastic, flexibilă, care are încorporată o matrice de fire mici, aproape insesizabile cu ochiul liber, cu ajutorul cărora se face detecţia degetului, cu o acurateţe de circa 3 milimetri. Se poate folosi pe ecrane de până la 100 de inci, singura incompatibilitate fiind cea cu plasmele, din cauza interferenţelor electromagnetice. Unitatea de control a TouchGlass, situată pe lateralul foliei, se conectează la PC. Viteza de răspuns a dispozitivului variază în funcţie de grosimea materialului, între 50 şi 100 de milisecunde. Preţul end-user al ecranului, fără TVA, era de 3.398 euro. Paradigm nu era singura companie care expunea o astfel de tehnologie, ea putând fi analizată şi la alte standuri, precum cel al Prodisplay.
Cu infraroşu. Dacă, în cazurile de mai sus, tehnologia pentru crearea de suprafeţe touchscreen implica existenţa unei reţele de fire care detectau atingerea ecranului, o alternativă la această tehnică este touchscreen-ul cu infraroşu. Hyundai a prezentat o serie de ecrane care folosesc această tehnologie, care se bazează pe o reţea de leduri infraroşu şi fototranzistori care interpretează atingerea ecranului cu o viteză de răspuns de 8 milisecunde.