x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro România inteligentă Agricultura României, în pragul unei crize majore: liderii din retail cer schimbări radicale

Agricultura României, în pragul unei crize majore: liderii din retail cer schimbări radicale

de Redacția Jurnalul    |    09 Feb 2026   •   19:51
Agricultura României, în pragul unei crize majore: liderii din retail cer schimbări radicale
Sursa foto: Hepta/Agricultura românească are nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă, într-un context internațional tot mai complicat, dominat de creșteri de costuri, dezechilibre comerciale și presiuni climatice

Agricultura României se află într-un moment critic. Lideri din retail avertizează asupra riscurilor UE–Mercosur, exploziei costurilor și lipsei de strategie. Ce decizii pot salva sectorul?

Criza agriculturii românești: ce spun liderii din retail despre costuri și competitivitate

Agricultura românească traversează un moment decisiv, marcat de presiuni economice, schimbări climatice și competiție internațională tot mai agresivă. La conferința națională „Agricultura 2026: ieșirea din impas”, lideri din retail și industrie au tras semnale de alarmă privind riscurile acordului UE–Mercosur, subfinanțarea sectorului și lipsa unei strategii coerente pentru dezvoltarea procesării și a valorii adăugate.

Agricultura românească are nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă, într-un context internațional tot mai complicat, dominat de creșteri de costuri, dezechilibre comerciale și presiuni climatice. Acesta a fost mesajul central al conferinței naționale „Agricultura 2026: ieșirea din impas. De la producție agricolă la procesare și valoare adăugată”, organizată de Antena 3 CNN, în cadrul platformei Income Magazine Corporate.

Printre temele majore abordate s-au numărat impactul tratatului UE–Mercosur asupra fermierilor români, riscurile subfinanțării agriculturii prin noul buget european, necesitatea protejării producției locale și rolul esențial al procesării pentru creșterea competitivității.

Călin Costinaș (Profi): „Ne uităm prea mult la efecte și ignorăm cauzele reale”

Călin Costinaș, Deputy CEO Profi, a atras atenția asupra modului greșit în care este analizată competitivitatea în agricultură și industria alimentară din România. Potrivit acestuia, decidenții și actorii din piață pun accentul pe efecte, fără să trateze cauzele structurale ale problemelor.

„Avem business-uri care dispar în același sector. Ce facem? Îl penalizăm pe cel competitiv pentru a-i salva pe ceilalți? Sau ne uităm ce face bine și încercăm să aplicăm la scară largă? Nu analizăm procesele – energia, irigațiile, infrastructura – adică exact factorii care generează lipsa de eficiență”, a declarat Costinaș.

Lecția Poloniei: investiții constante în produsul finit

Deputy CEO-ul Profi a oferit exemplul Poloniei, considerată un model regional de competitivitate în agricultură și industrie alimentară.

„Polonezii au investit constant în produsul finit. Noi ne-am axat pe exportul de materie primă. Tot timpul căutăm un dușman extern, în loc să recunoaștem ce am făcut greșit. Fără o analiză corectă a cauzelor, nu putem rezolva problema”, a explicat acesta.

Acordul UE–Mercosur, comparat cu un tsunami economic

Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă a vizat acordul UE–Mercosur și impactul potențial devastator asupra agriculturii românești, mai ales în contextul regional tensionat.

„Mercosur este ca un tsunami. Nu valul e cel mai periculos, ci apa care se retrage înainte – primul semnal. Ucraina este lângă noi. Dacă nu ne trezim și nu corectăm ce facem greșit, când se va termina războiul va veni adevăratul val”, a avertizat Costinaș.

Auchan: Inflația și costurile indirecte apasă cel mai mult pe prețurile alimentelor

Tema sprijinirii producătorilor români a fost continuată de Tiberiu Dănețiu, membru în board și responsabil de Afaceri Instituționale la Auchan Retail România, care a prezentat date relevante despre presiunea costurilor.

„Cheltuielile pentru alimente și băuturi nealcoolice reprezintă 25–27% din bugetul gospodăriilor. Inflația pe produse alimentare a fost de 7,8%, în timp ce la servicii și produse nealimentare a ajuns la 11%”, a precizat Dănețiu.

Acesta a subliniat că principalii responsabili pentru creșterea prețurilor nu sunt comercianții, ci costurile indirecte.

„Energia, majorările indirecte de TVA și creșterea costurilor de producție au împins prețurile în sus. Producătorii au fost forțați să majoreze tarifele, iar efectul s-a propagat în întreaga economie”, a spus reprezentantul Auchan.

Plafonarea adaosului comercial, într-un context economic distorsionat

Tiberiu Dănețiu a atras atenția că toate aceste evoluții s-au produs în timp ce schema de plafonare a adaosului comercial era în vigoare, ceea ce demonstrează complexitatea reală a mecanismelor care influențează prețurile.

„Vorbim despre un context izoperimetru și încercăm să tragem concluzii simple dintr-o ecuație extrem de complicată”, a conchis acesta.

×
Parteneri