Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conferința națională RO 3.0 „Educație pentru nivelul următor. Învățământul se cuplează total la noul orizont al pieței muncii”, organizată ieri de Antena 3 CNN, a oferit o platformă largă de discuții privind viitorul învățământului românesc, abordând nevoile urgente pentru transformarea profundă a educației și dezvoltării resursei umane. Evenimentul a reunit specialiști și decidenți din domeniul educației, lideri din mediul de afaceri și din mediul academic. Pentru ca educația să devină un catalizator al schimbării într-o piață a muncii aflată într-o continuă reconfigurare este nevoie de soluții rapide care să aibă la bază o viziune clară despre viitor.
Noile provocări tehnologice, nevoia de competențe sporite și apariția meseriilor viitorului definesc noul context la care trebuie să răspundă școala și societatea, au subliniat participanții la conferință.
Măsurile fiscal-bugetare au salvat sistemul de educație
„Sistemul de educație din România este subperformant, cu posibil risc de securitate națională”. A spus-o chiar ministrul Educației, Daniel David. În cadrul conferinței, el a subliniat că măsurile fiscale au impactat mai mult decât se aștepta sistemul educațional și că, pentru anul curent, lucrurile nu se pot schimba. „Trebuie să începem să ne gândim la anul viitor”, a afirmat ministrul. „Ca sistem nu îl văd prea bine, este subperformant, cu impact asupra unui risc de securitate națională, dar trebuie să recunoaștem că avem și zone de excepții, și în preuniversitar, și universitar. Evident că educația dacă te uiți din 1990 până azi nu poți să nu vezi dezvoltare. Dar dezvoltarea are loc în paradigme vechi. Modul în care vedem centralizare vs descentralizare. Este un mod, după mine, vetust. Trebuie să schimbăm paradigmele, altfel o să devenim treptat rezervații educaționale și educația se va desfășura în afara școlii. Măsurile fiscale au impactat. Dar dacă toată țara se află în această situație, încerc să mă uit atunci când ne reașezăm să o facem în paradigme moderne, în concordanță cu viitorul”. Ministrul Educației încearcă să le spună tuturor că înțelege nemulțumirile, dar măsurile fiscal bugetare au salvat sistemul. Tot ministrul Educației a spus că ar trebui ca factorul politic, „dacă tot ne-a expus la aceste măsuri bugetare”, să se angajeze la un deceniu al educației și cercetării, începând cu anul viitor, iar acel deceniu să fie bine definit, fără grupuri de experți și comisii. „Ceva simplu, trei puncte asumate de factorul politic. Unu, în fiecare an bugetul educației și cercetării să fie mai mare decât în anul precedent. Doi, orice măsură paradigmatică o iei doar prin repere OECD și UE. Ai deviat de la ele, vii în fața oamenilor și explici de ce ai fost forțat să faci asta. Trei, măcar un deceniu să ținem educația și cercetarea împreună. Dacă le separi în ministere diferite, slăbim cunoașterea. Trei puncte simple pe care, dacă le asumi, în 10 ani o să avem și disciplina muncii, și paradigmele pe care ni le dorim și țara va fi mai puternică.
Am invitat sindicatul din zona preuniversitară să avem o discuție să vedem cum ameliorăm unele măsuri din zona fiscală, să vedem cum începem de anul viitor. Pentru anul acesta… foarte puțin probabil, când ai început deja școala, să mai poți face ceva. Putem începe să gândim măsuri pentru plata cu ora, comasările trebuie să le monitorizăm, s-au făcut, dar pe repede înainte, și alte idei ce pot să apară, inclusiv pe zona studenților. Bugetul nu poate să acopere bursele cum se întâmpla în anii trecuți. Bugetul e mai mare decât în 2022-2023, nu ca în ultimii doi ani, dar mai mare ca în 2022-2023. Sunt lucruri care se pot face, dar trebuie făcute realist, stând la masă, nerefuzându-mi premisa că țara e într-o criză fiscal-bugetară, că nu sunt bani, și că orice măsură trebuie să ia în calcul această axiomă. Oamenii discută fără să cunoască mecanismele bugetului. Pentru a controla deficitul a fost un acord să acoperim o parte (din buget – n. red) și facem rectificarea la jumătatea anului. Noi mai aveam nevoie de două miliarde ca să acoperim burse și salarii și ni s-a spus că nu sunt bani. Eu am recunoscut, măsurile au venit pe neprevăzute, au zguduit paradigmele. Hai să nu le reașezăm ca înainte, că atunci am suferit degeaba”, a declarat ministrul în cadrul conferinței.
Evaluările în clasele primare se schimbă
Evaluările naţionale în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor fi schimbate astfel încât să măsoare cât mai multe competențe, a anunţat ministrul Educaţiei, Daniel David. El a semnat ieri ordin pentru această schimbare, iar în baza acestor schimbări ele ar trebui să măsoare mai multe competenţe. (...) De asemenea, în aceste testări aş vrea să văd, pe lângă itemi clasici legaţi de programe, itemi în logica PISA. Adică folosirea conţinuturilor în viaţa de zi cu zi. Acestea sunt contribuţii pe care le-am avut în aceste nouă luni în aceste testări din clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a va fi în aceeaşi logică. (...) Este un element de autocunoaştere pentru copil şi aceste rezultate trebuie să se întoarcă după aceea la şcoală, să înveţe şcoala cum stă în raport cu alte şcoli, să înveţe profesorul, învăţătorul, la gimnaziu - dirigintele cum stau copiii faţă de copiii din alte şcoli.
Florin Manole, ministrul Muncii: Sistemul de educație trebuie să ofere valori și principii democratice
„Sistemul de educație trebuie să ofere valori și principii democratice pentru rolul de cetățean de la care niciun om nu va lua niciodată pauză”, a declarat, la rândul, său ministrul Muncii, Florin Manole.
„Cred că suntem într-o perioadă politică în care dialogul e important. Vreau să fiu constructiv. Aș începe spunând că piața muncii, de la intrarea în sistemul de educație până la ieșire, se schimbă. Cu atât mai mult cu cât în ultimii ani această dinamică a fost și mai schimbătoare. Când eu am intrat în sistemul de educație piața muncii era diferită față de când am ieșit. România era diferită, Europa era diferită. Cei care au intrat în sistemul de educație acum câțiva ani vor găsi în câțiva ani o planetă schimbată de AI. Nu știu dacă are cineva cu precizie o imagine despre cum vor fi aceste schimbări. Cred, ca un nespecialist în educație, că joburile se schimbă, dar există ceva ce trebuie să luptăm să nu se schimbe – sistemul de valori în care trăim. E extrem de bine, de important, de încurajator, să fii un bun profesionist. Un bun chimist de exemplu. Dar dacă valorile și ideile tale sunt greșite, dacă înțelegerea societății e greșită, dacă folosești priceperea să faci bombe artizanale, nu mă ajută cu nimic. Există un set de valori, principii, care sunt fundamentale, cred că sunt chiar mai importante ca aptitudinile pe care le dobândești în sistemul de educație. Aici există și complementaritatea sistemului de educație cu cel de formare. Există meserii care se pot învăța după, cu ANOFM care are proiecte ce pot ajuta. Proiectele sunt în primul rând legate de evoluția pieței muncii. Sunt intervenții specifice și punctuale și e important să vină după un parcurs școlar important. Avem o discuție consistență în Europa despre echilibru între viață și muncă. E amuzant că noi, politicienii, suntem puși să lucrăm la așa ceva. La noi e zero. Unde am mai văzut, metaforic, un exemplu clar de work life balance dezechilibrat. La Ghilgameș și de la el mai departe. Rolul pieței muncii e să ofere bunăstare, nu de a muri la lucru, de a crește vârsta de pensionare excesiv. Unde vreau să ajung? Ideea mea e că sistemul de educație trebuie să ofere valori și principii democratice pentru rolul de cetățean de la care niciun om nu va lua niciodată pauză”, a spus Florin Manole în cadrul conferinței.
Radu Miruță, ministrul Economiei: Trebuie să ne uităm în paralel la zona de stimulare a gândirii critice
„Educația e bucata critică care face o zonă de protecție în jurul fiecărui individ. Mie îmi sunt foarte clare următoarele trei lucruri: unu – ceea ce îți intră în cap, ceea ce înveți la școală e bogăția pe care nu ți-o poate fura absolut niciun regim politic, nu ți-o poate fura niciun manager care face nedreptăți. Este bagajul care este lipit de tine și care, la un moment dat în viață, te va diferenția. Al doilea lucru pe care eu îl observ este discrepanța asta, discontinuitatea asta din zona învățământului dual. Sunt licee tehnologice care încep câte o clasă de învățământ dual, care sunt finanțate de diverse companii pentru a pregăti un pic elevii spre zona în care ar urma să fie mutați în producție. În zona companiilor de stat acest lucru se oprește, nu are continuitate. E ce-i mâhnește pe elevi și îi face să nu continue. Am stat de vorbă la CE Oltenia, unde au fost câteva clase pentru a pregăti strungari, electricieni. Au făcut școala, după care din 25 au fost angajați 2, iar ceilalți 30, că au fost vreo 32 angajați, au fost angajați din afara clasei. Nu e în regulă, trebuie să existe continuitate pentru astfel de programe. Mai există un aspect care generează dezbatere în spațiul public – stimularea gândirii critice pentru a face față informațiilor malițioase, ilegale, false din mediul online. Vrem sau nu vrem, mediul online face parte din viața noastră de zi cu zi. De multe ori aud răspunsul la întrebarea «De unde știi?», «Am văzut pe telefon!» De multe ori generează un cadru pe care oamenii îl consideră ca «lege», ceea ce nu e deloc adevărat. În lupta asta cu libertatea de exprimare, care este sfântă și nu trebuie denaturară, mulți spun că gândirea critică trebuie să fie filtrul care face diferența între adevăr și minciună. Eu sunt cel care consider că nu e suficient. 100% gândirea critică e obligatorie, însă ea nu acoperă toată plaja. Se modifică programe școlare, însă introducerea unei zone de IA produce rezultate peste 4-5 ani, atunci tehnologia o să fie alta. În toate sistemele zona de educație e un pic în spate. Atunci trebuie să ne uităm în paralel la zona de stimulare a gândirii critice, care și fie complementată de reglementări care să protejeze populația. Nu e suficient să dăm bani pe submarine, pe avioane F35, dacă populația e afectată de algoritmi controlați nu de oameni, ci de AI. Libertatea de exprimare e sfântă, dar ea e asociată unei persoane. Libertatea de exprimare nu poate fi invocată când e folosită în numele unor roboți. Ea se oprește când oprește libertatea de exprimare a celuilalt. Educația e bucata critică care face o zonă de protecție în jurul fiecărui individ”, a declarat ministrul în cadrul conferinței organizate de Antena 3 CNN
„Am început discuţiile cu ministrul Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, să vedem dacă nu putem aduce din fondurile europene pe care le avem pentru educaţie, în Programul Educaţie şi Ocupare, să aducem nişte fonduri pentru Programul de prevenire a abandonului universitar. Pentru a crea un mecanism complementar. Acesta este un plan pe termen scurt şi sper ca în câteva săptămâni să avem o soluţie şi un mesaj în acest sens”.
ministrul Educației, Daniel David
Citește pe Antena3.ro
