Cei prezenți la dezbateri au subliniat faptul că România are foarte mulți bani la dispoziție pentru promovarea investițiilor în energia regenerabilă, dar avem încă probleme cu implementarea proiectelor. Un cadru legislativ incoerent și instabil, dar și perioadele foarte lungi pentru aprobarea proiectelor, au fost doar câteva dintre problemele ridicate de asociațiile investitorilor în energia regenerabilă.
Prezent la dezbateri, ministrul Energiei Virgil Popescu a trecut în revistă planurile Guvernului pentru promovarea energiei regenerabile, subliniind că acesta are ținte ambițioase în acest domeniu. „Ne-am propus niște ținte foarte ambițioase. La sfârșitul anului 2021 ne-am stabilit prin PINES o țintă pentru energia regenerabilă de 30,7% (din consumul final - n. red). Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) am ridicat această țintă la 34% și acum ne uităm să ridicăm această țintă la 36-37%”, a declarat ministrul Energiei. Pe de altă parte, oficialul a amintit că, pe lângă proiectul care prevede construirea unei capacități noi pe gaze de 747 MW la Complexul Energetic Oltenia, pe 31 martie a fost aprobată o schemă de finanțare a proiectelor de energie regenerabilă în valoare de 2 miliarde de euro, iar în cursul lunii iunie se va da startul apelurilor de proiecte. Din acești bani, 500 de milioane de euro vor fi pentru IMM-uri, care își pot instala panouri fotovoltaice pentru autoconsum, 500 milioane de euro vor putea fi accesați de către unitățile administrativ-teritoriale, 500 de milioane de euro se vor duce către industria agricolă și 500 de milioane de euro pentru proiectele mari de producere a energiei regenerabile. Finanțarea acestor proiecte va fi asigurată prin Fondul de Modernizare. Tot prin intermediul acestui fond au fost deja finanțate primele contracte pentru rețelele de distribuție, acest segment având la dispoziție fonduri de investiții în valoare de 1,1 miliarde de euro. De asemenea, compania Transelectrica a semnat și ea contracte de 470 de milioane de euro pentru investiții în întărirea rețelei de transport a energiei.
Avem bani, dar nu avem o strategie
La rândul său, Andrei Manea, director Executiv al Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) a arătat că proiectele de energie fotovoltaică contribui foarte mult la economia României, dar care pentru a se dezvolta sectorul are nevoie de sprijin. „Există două lucruri pe care trebuie să le menționăm: România are bani europeni pe care trebuie să îi folosim, dar avem nevoie de o strategie ca să îi putem folosi cât mai bine. Trebuie să construim pe baza posibilităților financiare care sunt astăzi, să atragem în România investiții pentru a crea la noi în țară componente pentru eoliene, și pentru fotovoltaice, astfel încât să aducem o valoare economiei din România și pentru a nu mai depinde de alte țări”, a afirmat Andrei Manea. De asemenea, el a atras atenția asupra faptului că domeniul fotovoltaic are nevoie de forță de muncă specializată, estimându-se că până în 2030 România ar avea nevoie de 25.000 de oameni. „Pe partea de fotovoltaice, există o problemă care nu este pe deplin rezolvată, cea cu scoaterea din circuitul agricol pentru terenuri. S-au făcut niște pași cu ajutorul Parlamentului, dar situația este încă neclară, iar această problemă nu dă predictibilitatea dorită de investitori. Cei care doresc să investească, să construiască au nevoie de o bază solidă pentru următorii 25 de ani. Aceste chestiuni legislative trebuie lămurite foarte bine înainte ca investițiile să înceapă”, a mai adăugat Andrei Manea.
Trebuie simplificat procesul
O serie de probleme a ridicat în intervenția sa și Liviu Gavrilă, vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA).
În opinia sa, ar fi necesar ca toți cei implicați să facă un pas înapoi și să analizeze modul în care se poate simplifica procesul, începând de la obținerea avizelor inițiale până la autorizația de construcție și avizul tehnic de racordare. „Suntem cu toții de acord că există surse de finanțare. Avem probleme, dar care sunt rezolvabile. Plecând de la cel care intenționează să dezvolte, să construiască ulterior, având în vedere problematica extrem, extrem de complexă, eu zic că trebuie să facem cu toții un pas înapoi, trebuie să ne uităm cum ar trebui să simplificăm în acest moment, de la momentul în care depui primele avize până la obținerea autorizației de construire, a avizului tehnic de racordare. Altfel, vom ajunge să ne uităm către vecinii noștri care instalează foarte mulți GW”, a spus Liviu Gavrilă.
Ministerul Fondurilor Europene împreună cu cel al Energiei sunt în curs de negociere cu Comisia Europeană pentru introducerea capitolului RePowerEU în PNRR. Nu mai puțin de 1,4 miliarde de euro, în principal pentru investiții în domeniul energiei regenerabile, va avea România la dispoziție pentru finanțarea investițiilor în cadrul RePowerEU.
Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene