Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbările climatice ne influențează viața în mod vizibil cu fenomene meteo extreme, perioade lungi de secetă și recorduri de temperaturi. Experți din agricultură, energie și din domeniul protejării mediului, dar și decidenții care pot acționa rapid au analizat ieri care sunt soluțiile necesare pentru ca România să facă față acestor situații în cadrul unei noi ediții a conferinţei naționale România inteligentă organizată de Antena 3 CNN, împreună cu Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Desfășurată sub titlul „SCHIMBĂRILE CLIMATICE - Marile provocări, marile riscuri. Cât de pregătită este România?”, în cadrul ei au fost abordate mai multe subiecte de interes, printre care impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii românești, gestionarea riscurilor de calamitate, precum și rolul asigurărilor împotriva calamităților pentru siguranța afacerilor și cea personală.
Elena Mateescu: „Am început anul 2024 cu cea mai caldă iarnă din istorie”
Prezentă la dezbateri, Elena Mateescu, directoarea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a vorbit despre impactul schimbărilor climatice asupra țării noastre. „Din 1900, anul 2023 e cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice în țara noastră. Dar făcând o analiză a perioadei ianuarie-18 august, data de acum două zile, observăm că avem o temperatură medie a acestor prime opt luni ale anului de 13,55 grade, depășind cu 1,80 perioada similară a anului 2023. Mai avem patru luni până la finalul anului curent și, cu siguranță, este posibil ca acest an să se alăture seriei anilor celor mai călduroși din țara noastră. Va fi anul 13 cel mai călduros, anul 13 dintr-o serie 2012-2023. Seria de 12 ani consecutiv în care abaterile termice sunt pozitive și ceea ce ne îngrijorează, observăm că depășim în mulți ani pragul țintă al raportului de la Paris 1,5 și chiar 2 grade, așa cum s-a întâmplat în 2023. Vom face bilanțul la finalul anului, dar cu siguranță tendința ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că o avem deja confirmată în ultimul deceniu, o creștere cu 0,7 grade Celsius față de deceniul anterior. Am început anul 2024 cu cea mai caldă iarnă din istorie și observăm atât în decembrie, ianuarie, februarie recorduri ale temperaturilor medii lunare și mai ales prin ceea ce vorbim de abateri, luna februarie din iarna 2023-2024 fiind cea mai caldă lună din istorie, dar cu cea mai mare abatere nu numai la nivelul lunii februarie, ci și comparativ cu celelalte 11 luni ale anului și am înregistrat un nou record în 2023, în iarna respectivă. În 2024 avem opt luni, dar în șase luni avem deja cele mai mari abateri. Observăm deja această tendință evidentă a ultimilor ani, în care vorbim de posibilitatea ca anul curent să înregistreze noi recorduri care să doboare recordurile anterioare. Dacă vara 2023 a fost a treia vară cea mai caldă după 2007, 2012 și 2022, iată cum stăm acum. Avem în iunie 3,7 grade Celsius abatere termică pozitivă, în iulie 3,5, 3,2 la acest moment, luna iunie și iulie din acest an sunt confirmate ca fiind cele mai călduroase luni iunie, respectiv iulie din istorie”, a declarat Elena Mateescu, șefa ANM.
„Poza momentului e una care nu arată bine, însă nu ne îngrijorează neapărat radiografia la zi cât ne îngrijorează tendința. Am mai avut ani secetoși, cu fenomene extreme, însă problema pe care o resimțim azi e că batem record după record. Dacă 2023 a fost declarat de ANM cel mai călduros an, cel mai probabil și 2024 va fi catalogat cel mai călduros an din istoria măsurătorilor, și trebuie să luăm măsuri imediate. Europa e cea mai afectată de aceste fenomene, și România e cu atât mai afectată. Simțim și pe pielea noastră, temperatura de afară, în luna august, ne face să ne gândim că suntem în iulie, nu în august. Schimbările climatice ne afectează pe toți și trebuie să luăm măsuri, măsuri care nu țin doar de un minister sau de altul. Seceta și temperaturile extreme afectează agricultura, mii de hectare fiind afectate în fiecare an de deșertificare. E trist să te uiți la o asemenea suprafață care seamănă izbitor cu nisipul de pe malul mării fără să aibă legătură cu așa ceva.”
Mircea Fechet, ministrul Mediului
Culturile neirigate vor continua să se degradeze
Starea de vegetaţie a culturilor agricole neirigate va continua să se deprecieze pe suprafeţele cu deficite de umiditate din sudul, sud-estul şi estul ţării, unde se menţine seceta pedologică, arată prognoza agrometeorologică emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 20-26 august 2024. „Starea de vegetaţie a culturilor prăşitoare neirigate va continua să se deprecieze, îndeosebi pe suprafeţele agricole cu deficite de umiditate din sudul, sud-estul şi estul ţării. De asemenea, aceste condiţii vor determina în continuare forţarea proceselor de maturare, ofilirea, uscarea parţială/totală a aparatului foliar, formarea de boabe şi ştiuleţi subdimensionaţi la porumb, iar la floarea-soarelui capitule mici, precum şi un procent ridicat de seminţe seci”, precizează specialiştii ANM.
Am uitat de irigații în PNRR
România a omis din PNRR investiţiile în irigaţii, însă nici Europa nu are o politică de combatere a schimbărilor climatice, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, în cadrul conferinței. „Această dezbatere poate duce și la anumite concluzii care pot marca schimbarea unei paradigme la nivel european. Nu numai ai noștri au fost netoți. Inclusiv Europa nu a avut o politică de combatere a schimbărilor climatice. Vom discuta acum și poate vă șochez, dar noi avem măsuri de sprijin pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice”, a spus ministrul. Din acest motiv, România trebuie să recurgă acum la credite cu dobândă mai avantajoasă de la BEI, dar 1,5 miliarde pentru sistemul de irigații puteau fi bani obţinuţi din PNRR, a completat realizatorul TV Adrian Ursu.
Se lucrează la un nou sistem de asigurări
În acest moment sunt afectate de secetă culturile de pe 2 milioane de hectare. Ministerul Agriculturii urmează să promoveze un proiect de lege pentru asigurare împotriva secetei a culturilor și în prezent se poartă discuții între reprezentanții ministerului, Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) şi cei de la firmele de asigurări pentru definitivarea propunerii legislative. Banii pentru acoperirea polițelor de asigurare ar urma să provină din subvențiile APIA și din fondurile europene. În discuție este finanțarea asigurărilor pentru o suprafață de circa 7 milioane de hectare cultivate anual în țara noastră, a spus ministrul Agriculturii, Florin Barbu. În 2014 erau irigate 180.000 de hectare, iar astăzi s-a ajuns la 1,6 milioane de hectare, după ce în 2015 a fost demarat un amplu program de investiții finanțat cu 1,5 miliarde de euro. Acum Guvernul urmează să suplimenteze această sumă cu încă 1,5 miliarde de euro dintr-un împrumut care va fi acordat de BERD, a spus ministrul. Odată cu noile investiții, suprafața irigată ar urma să urce până în 2027 la 2,8 milioane de hectare, acesta fiind și suprafața maximă care se poate iriga în țara noastră pentru că 85% din sistemul de irigații este alimentat cu apă din Dunăre. Anul acesta au fost alocate 400 de milioane de euro pentru finanțarea a 357 de proiecte de refacere a infrastructurii secundare de irigații. De asemenea, ministrul Agriculturii a mai subliniat că se află în derulare licitația pentru achiziționarea serviciilor de proiectare pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan. Realizarea lui ar permite irigarea gravitațională a 400.000 de hectare, iar costurile cu energia ar fi zero.
„Am creionat un mecanism de asigurare pentru 7 milioane de hectare. Avem un grup de lucru pentru a gândi o poliță de asigurare, iar la sfârșitul trimestrului III - începutul semestrului IV vrem să avem acest tip de poliță configurată. În România sunt încheiate 3.069 de polițe de asigurări în agricultură, ceea ce reprezintă doar 0,8% în spectrul asigurărilor. Bancarizarea sectorului agricol va crește cu ajutorul acestei polițe”.
Alexandru Petrescu, președintele ASF
Fermierii ale căror culturi sunt afectate de secetă vor primi despăgubiri de 200 euro/hectar ceea ce înseamnă 400 de milioane de euro.
26 miliarde de euro sunt fondurile europene pe care România le are la dispoziție pentru a combate schimbările climatice, fără a include aici cele 16 miliarde de euro din Fondul de Modernizare.
Inițiativă demnă de urmat la Buzău
Într-o perioadă în care deficitul de apă se accentuează, punând în pericol inclusiv irigațiile, primăria orașului Buzău a avut o inițiativă inedită pentru România. Luând exemplul altor țări, primarul orașului, Constantin Toma, a pus la punct un proiect prin care după ce este epurată, apa uzată va fi folosită în agricultură. În acest fel se va asigura apa necesară pentru irigarea a 30.000 de hectare de teren agricol, a spus edilul din Buzău în cadrul conferinței. Utilizarea acestei ape în agricultură va fi o măsură care se va impune de la Bruxelles în perioada următoare. Un pas important a fost deja făcut la începutul acestui an, când Parlamentul și Consiliul Europei au căzut de acord asupra acestei măsuri pentru a preveni deficitul de apă. Din cauza reducerii resurselor de apă, tot mai multe țări din UE impun norme pentru reutilizarea în condiţii de siguranţă a apelor uzate tratate în irigaţiile agricole. În prezent, doar 2,4% din totalul apelor urbane reziduale tratate sunt recuperate şi reutilizate în UE.
