Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acestea au fost doar câteva dintre temele dezbătute în cadrul Conferința Națională „Taste the future 2025 – Agri Food & Retail Summit” organizat de Antena 3 CNN. Participanții, experți din sectorul agricol, producători și procesatori de hrană, reprezentanți ai retailului alimentar, ai Guvernului etc, au analizat provocările și mai ales oportunitățile pe care le oferă aceste domenii esențiale pentru dezvoltarea economiei românești.
Florin Barbu: „Agricultura din România se află pe o direcție bună”
În cadrul evenimentului, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a prezentat planurile ministerului și a declarat că acest sector se află pe un drum corect, iar rezultatele nu vor întârzia să apară. „Suntem aici pentru că iubim agricultura din România. Bugetul pentru 2025 e unul bun. În continuare bugetul e structurat pe o parte care vin granturi către fermierii români prin schemele instituite în anul 2024 – InvestAlim, contracte de 900 milioane de euro și scheme de alte 560 milioane. Mai avem și alte scheme… În următorii patru ani Ministerul Agriculturii are investiții de 1,9 miliarde de euro planificate.
Vrem să dezvoltăm și zootehnia, am deschis mai multe șantiere. La porc peste 70% din șantiere sunt finalizate, la pasăre peste 90%. Am făcut un lucru extraordinar, ca fermierii să nu mai importe purcelul și să-l producă în România. Sunt prinși toți banii pentru dezvoltare pentru toate sectoarele, legumicol, irigații, și am semnat toate contractele în 2024. Suplimentar și în 2025 fermierii au la dispoziție apă gratuită pentru irigații. Toate aceste lucruri vor fi demarate în 2025 și sunt sigur că agricultura din România este într-o direcție bună.
Să nu uităm că anul trecut guvernul a dat aproape 3 miliarde de lei credite către fermieri. Aceste facilități ar fi trebuit să fie menținute, dar noi trebuie să venim cu scheme de ajutor, pentru că fermierii și procesatorii au nevoie de finanțare corectă”, a declarat ministrul Agriculturii în cadrul conferinței. Ministerul Agriculturii beneficiază de un buget în anul 2025 destul de consistent și în anul 2024, pe lângă fondurile europene, Ministerul Agriculturii a dat granturi către fermieri de 1,5 miliarde euro.
Radu Timiș JR, Cris Tim: „Eliminarea facilităților, cea mai mare provocare pentru industria alimentară în 2025”
În cadrul evenimentului, Radu Timiș JR. a vorbit despre provocările cu care se confruntă sectorul alimentar în 2025, dar și despre impactul eliminării facilităților fiscale pentru domeniu.
„Pentru industria alimentară, toată, cel mai rău aspect a fost eliminarea facilităților fiscale. A reprezentat un semnal negativ, ele au avut impact asupra bugetului de cheltuieli. Sumele și subvenționarea facilităților ne-au obligat pe noi să suportăm din propria cheltuială aceste facilități. E greu ca din creșterea productivității pe termen scurt să acoperim aceste pierderi. Acest lucru se va vedea, în mică măsură, și în inflația de anul ăsta.
Citește pe Antena3.ro
Noi cerem predictibilitate – au fost acordate în primul an, modificate anul următor, modificate din nou și eliminate. Sigur e cea mai mare provocare de anul acesta. 2025 va fi primul an în care producția zootehnică va genera creșteri. Strategia hranei și industriei alimentare românești trebuie să fie transpartinică. Noi ne uităm la producția noastră, suntem importatori neți de materie primă. România nu suferă pe procesare secundară, ci pe procesare primară. Industria mezelurilor, peste 98% din produse sunt procesate în România, problema e că materia primă e importată. La porc rămâne și problema pestei și chiar dacă azi sunt investiții, ea rămâne o provocare. Marii procesatori se uită că generează pierderi în abatorizare. Orice animal pe care îl abatorizezi trebuie să-l vinzi în totalitate. Pesta va fi o provocare importantă pentru România”, a declarat Radu Timiș JR.
„Așteptăm Consiliul Concurenței cu raportul despre adaosul comercial la alimente. Avem 12 produse transmise către Consiliul Concurenței să ne facă un raport în comitetul de monitorizare. Vrem să vedem cu adevărat adaosul comercial practicat pe produsele procesate în România și adaosul comercial practicat pentru produsele care vin din import. Trebuia adus acest raport încă din 31 decembrie 2024. Așteptăm acest raport și sigur că împreună vom lua o decizie în acest comitet și, bineînțeles, va fi și o decizie până la urmă politică, după prezentarea acestui raport, în coaliția de guvernare”.
Daniel Barbu, ministrul Agriculturii.
FGCR a acordat garanții de peste 6 miliarde de euro
Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) este destinat exclusiv agricultorilor și el joacă un rol important în creditarea agriculturii de către sistemul bancar, acționând ca o plasă de siguranță pentru acesta, a spus Alina Mihaela Toma, directorul general al fondului. Până la finele lui 2024 avem peste 6 miliarde de euro credite. Apetitul pentru finanțare a crescut, atât cel al beneficiarilor, cât și cel al băncilor pentru că aveau garanție de stat. Pentru 2025, acordăm garanții din fonduri publice în continuare. Avem produse pentru toate categoriile de credite și pentru toți beneficiarii, de la persoane fizice la mari companii. Avem în lucru garanțiile pentru programele pe InvestAlim.
Din punct de vedere al finanțării beneficiarilor din agricultură, în momentul de față există produse pentru care să oferim garanții. Problema e bancabilitatea lor. Sunt beneficiari care au întârzieri, au grad de îndatorare mare, iar pe normele bancare impuse de BNR, care la rândul ei respectă ghidurile ARB - pe normele astea mulți nu sunt creditabili”, a subliniat reprezentanta FGCR.
„Noi încercăm să simplificăm legislația, însă din păcate sunt lucruri ce țin de implementarea legislației europene la nivel local. Degeaba vii cu fonduri europene dacă procedurile sunt complicate. E foarte simplu să dăm vina pe Bruxelles, dar nu toate lucrurile care se întâmplă rău vin de aici. Dimpotrivă, Bruxelles pune la dispoziția fermierilor din România peste 20 de miliarde de euro. Ne preocupăm să venim cu resurse financiare care să fie la îndemâna fermierilor”.
Daniel Buda, europarlamentar
La Auchan, peste 90% dintre produsele alimentare provin de la companii românești
Una dintre temele dezbătute astăzi a fost accesibilitatea producătorului român la raftul magazinelor, iar potrivit datelor oficiale, acest lucru s-a mai îmbunătățit în ultimii ani. În prezent, 70% din alimentele comercializate sunt produse sau procesate la noi în țară. Tiberiu Dănețiu, Auchan Retail România, a vorbit despre relația dintre producătorii români și retaileri. „În primul rând vreau să vă spun că de 18 ani preocuparea noastră principală este să creăm parteneriate cu producătorii români, să-i ajutăm să se dezvolte pentru a putea oferi produse de calitate românilor. Așa că astăzi putem spune că peste 90% dintre produsele alimentare provin de la companii din România, în lanțul pe care eu îl reprezint și, bineînțeles, că noi susținem producătorii agroalimentari de o manieră important și serioasă, de lungă durată. Avem producători de 15 ani, de 10 ani, de 5 ani și unii noi, creăm cu ei filiere de produse, peste 80 de filiere de produse realizate cu 50 de producători români crem aprovizionare și parteneriate ultralocale, producător local din Brașov livrează în magazinul din Brașov, din Sibiu, în Sibiu, iar cei medii și mari, cu ei dezvoltăm parteneriate naționale. Am reușit să ajutăm companii importante românești să se dezvolte pentru a fi mai bine pentru consumatorii români”, a declarat Tiberiu Dănețiu.
Dobânzile la credite au crescut cu 50% în 3 ani
În ciuda finanțărilor existente pentru agricultură, situația fermierilor nu este însă una prea bună, ei confruntându-se cu o lipsă acută de lichidități. În ultimii trei ani dobânzile la credite au crescut cu 50% și nimeni nu vorbește despre aceste lucru. De asemenea, prețul cerealelor este același din 2010 ani, în timp ce prețul inputurilor a crescut considerabil, a subliniat unul dintre fermierii prezenți la dezbateri. În plus, acum a apărut și decizia Curții de Apel Cluj, care a pronunțat o hotărâre prin care suspendă autorizațiile emise de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui la solicitarea apicultorilor, iar acest lucru va avea un efect negativ asupra producțiilor viitoare.
„În primul rând am crescut împreună și e important de spus lucrul ăsta. Simplificăm dacă este un producător mic, utilizăm proceduri simplificate astfel încât ei să ajungă mult mai repede și mai simplu în rafturile locale, în magazinul în care sunt, iar pentru ceilalți creăm programe multianuale astfel încât să putem să-i ajute să se dezvolte.
Bucuria noastră este atunci când putem oferi, de exemplu, produse agroalimentare în sezon legume-fructe 90-95, 100% din România, un număr mare de produse vara, de exemplu, avem 30-40% roșii diferite de la o serie de producători români, strict românești.
Tiberiu Dănețiu, Auchan
5 miliarde de euro reprezintă deficitul comercial al României cu produse agroalimentare
Octavian Păltănea, Carmistin: „Este foarte greu să gestionăm și să facem un plan de investiții”
Prezent la dezbateri, Octavian Păltănea, director de dezvoltare în cadrul Grupului Carmistin, a vorbit despre impactul reglementărilor asupra industriei agroalimentare. El a subliniat că în urma Ordonanței „trenuleț”, compania și-a asumat responsabilitatea financiară pentru a nu afecta angajații în urma retragerii stimulentelor fiscale de către Guvern. De asemenea, el a mai atras atenția asupra dificultăților generate de diferențele de aplicare a reglementărilor în diverse județe, ceea ce îngreunează implementarea proiectelor de investiții.
„Nu am vrut ca angajații noștri să suporte această presiune, a trebuit compania să o suporte și toți angajații noștri nu au suferit în niciun fel aceste lucruri (n.r. după ordonanța trenuleț) pentru că nu este vina lor.
Încercăm să optimizăm pe cât de mult posibil activitatea. Prețul clar este un preț care se negociază și este o piață liberă în acest sens, dar nu în acest moment, costul nu este acoperit de către consumatorul final și încercăm să optimizăm activitățile noastre și prin următoarele investiții pe care le facem, să încercăm să optimizăm acest lucru.
Cu toate că legea este aceeași pentru toți, proiectul este același, normele de aplicare sau lucrurile care dânșii le urmăresc îngreunează implementarea proiectelor. Dacă o serie de documentații este cerută pe un anumit județ și o zonă de acoperire a sucursalei AFIR în altă zonă este alt set de documente, este altă procedură și alte lucruri pe care noi, ca unitate centrală care activăm mai multe județe din țară, ne este foarte greu să le gestionăm și să facem un plan de investiții pe care dorim să-l implementăm într-un timp cât mai eficient ca să se potrivească cu planificările noastre și sunt anumite sincope care se întâmplă.”, a declarat Octavian Păltănea.
