x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Articolul zilei Laudă muncii

Laudă muncii

05 Mai 2009   •   00:00

Există un miraj al cuvintelor, ne­în­do­ielnic, tot aşa cum este adevărat că unele cuvinte spun mai puţin unor oameni şi mai mult altora. Dar o convingere comună este, bunăoară, că ştiinţa şi tehnologia, sau industriile de vârf, se vor dezvolta în viitor la parametri astăzi inimaginabili.



În acest caz, intuind că mirajul cuvintelor se înfrăţeşte cu o anume imprecizie a lor, născută dintr-un firesc entuziasm, specialiştii sunt aceia care, în primul rând, încearcă să nu cadă în cursa unor speculaţii gratuite. Majoritatea specialiştilor afirmă, de exemplu, că un muncitor de la mijlocul acestui secol, adus prin timp direct în uzina anului 2000, nu ar fi chiar atât de rătăcit într-o lume complet nouă şi necunoscută lui. Observaţia aceasta fiind valabilă cel puţin în ce priveşte industria constructoare de maşini. În faţa unuia dintre cele mai complexe sisteme automatizate de prelucrare a metalului, comandat de computer, muncitorul cu pricina ar recunoaşte ime­diat strungul sau freza pe care el le comandase manual. Pe scurt, el n-ar fi propulsat într-o lume de science-fiction şi realitatea căreia i-ar fi martor ar fi doar aceea a unei lumi mult mai avansate tehnic şi tehnolo­gic chiar în condiţiile în care deceniile ce vin vor cunoaşte o accelerare a ten­­din­ţelor conturate în prezent ca li­nii prin­cipale de transformare a ac­ti­vi­­tă­ţii industriale. Una dintre aceste li­nii directoare fiind şi caracterul "fle­xi­bil" al fabricaţiei, despre care la Centrul de inginerie tehnologică şi pro­iec­tări pentru construcţii de maşini din Braşov se vorbeşte nu doar ca despre un gând de viitor îndepărtat, ci ca despre o realitate care a prins contur şi se consolidează permanent.

Istoriceşte vorbind, ne spune in­gi­ne­rul-şef al acestui centru, Ioan Dra­cea, primele utilaje prelucrătoare care au fost automatizate au fost acelea folosite pentru fabricaţia de serie mare (automobile, camioane agricole etc.). S-au realizat, astfel, maşini-unel­te ce prelucrau o singură piesă, pentru fiecare fază productivă fo­lo­sindu-se câte un utilaj specializat. Apoi, prin legarea în flux continuu a acestor utilaje, au luat naştere cunoscutele linii automate cu transfer. Aceste sisteme de maşini, ce au re­voluţionat fa­bri­ca­ţia de serie mare şi au permis democratizarea consumului, făcând mai ieftine şi accesibile produse ce erau considerate înainte prea scumpe pentru cumpărătorul mediu, aveau totuşi dezavantajul că ele asigurau doar aproximativ a cincea parte din totalul producţiei în domeniul construcţiilor de maşini, restul fabricaţiei trebuind să fie de serie mică sau unicate.

Pentru unele unităţi braşovene apar­ţinând industriei construcţiilor de maşini sau pentru întreprinderi ca IMASA Sfântu Gheorghe, "Auto­me­canica" Mediaş sau Întreprin­de­rea de piese auto din Sibiu, proiectele alcă­tu­i­te de specialiştii Centrului de ingine­ri­e tehnologică din Braşov au repre­zen­tat un pas important în trecerea de la liniile chiar automatizate, dar rigide, la sistemul flexibil de fa­bri­ca­ţie. Aceste realizări se alătură celor în­re­gistrate de alte colective de specia­lişti din ţară şi constituie punctul de ple­care pentru extinderea pe scară lar­gă a automatizării flexibile în in­dus­tria constructoare de maşini, în anii următori.
D. Constantinescu - Flacăra, nr. 17/1989

×
Subiecte în articol: articolul zilei