x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Articolul zilei Rolul informaticii în noua revoluţie agrară

Rolul informaticii în noua revoluţie agrară

27 Mai 2009   •   00:00
Rolul informaticii în noua revoluţie agrară

Agricultura, ca ramură de bază a eco­no­miei naţionale, se plasează printre domeniile prioritare ale aplicării informaticii, ceea ce este ilustrat şi de faptul că utilizarea calculatoarelor electronice în acest domeniu a făcut primii paşi prin anii ’50.



Utilizarea calculatoarelor electronice în agricultură este în­les­nită şi impusă în acelaşi timp de specificul producţiei agricole, în cadrul căreia, alături de factorii umani şi de mijloacele de pro­duc­ţie create de om, acţionează factori şi procese bio­logice, biochimice, chimico-fi­zice, meteo­ro­logice ş.a., fenomene şi procese naturale care, pentru a fi cunoscute şi stăpânite în folosul creşterii producţiei agricole, impun tehnici şi mijloace informa­ţio­nale deosebit de perfecţionate, capabile să recepţioneze, să prelucreze şi să analizeze operativ un volum de informaţii de mare complexitate.

Este cunoscut faptul că în agricultură, în unele cazuri, dacă procesul decizional şi de acţiune înregistrează întârzieri de câteva zile sau chiar câteva ore, se poate compromite parţial şi chiar total rezultatul unei munci îndelungate (cazurile unor epizotii la animale, mana la plante etc). Pentru astfel de cazuri, realizarea unor sisteme in­formatizate de avertizare şi acţiune ope­ra­tivă are o eficienţă economică ce depăşeşte de zeci sau sute de ori investiţiile făcute în acest scop. Referindu-ne la volumul însemnat de informaţii culese, prelucrate şi valo­ri­ficate în agricultură, este suficient să amintim că activităţile de evidenţă cadastrală şi de ca­racterizare calitativă a solului, de pildă, urmăresc la nivelul unei parcele cadastrale zeci de indicatori, iar numărul parcelelor este de ordinul milioanelor.

Prin urmare, sunt greu de imaginat, şi cu atât mai greu de fundamentat, planurile de amplasare optimă a culturilor, prin aplicarea rotaţiei acestora în cadrul asolamentelor, recurgându-se la informaţii privind caracteristicile calitative ale solului, fără a folosi modelele cibernetice şi calculatoarele electronice. O astfel de variantă de plan, la nivelul unei unităţi agricole de producţie, implică prelucrarea a mii de informaţii (indicatori, norme tehnologice, normative economice, coduri etc.), iar la nivelul ramurii - milioane şi zeci de milioane de asemenea informaţii.

Este demn de menţionat faptul că în peste 30 de ani de "informatică agricolă" am reuşit să acumulăm o experienţă valoroasă, materializată într-o gamă bogată şi variată de modele cibernetice şi programe aplicative, ce acoperă o bună parte din domeniile de activitate, funcţiunile diferi­telor tipuri de unităţi (IAS, SMA, CAP etc.) şi nivelurile structurii organizatorice de ramură şi teritoriale.

Prin politica de investiţii promovată de conducerea de partid şi de stat în agricultură, considerată a doua ramură de bază a economiei naţionale, s-a stimulat dotarea cu echipamente electronice de prelucrare automată a datelor, reducându-se, totodată, decalajul mare privind dotarea acestei ramuri în comparaţie cu industria. Astfel, în perioada cincinalului precedent (1981-1985) şi a actualului cincinal, capacitatea de prelucrare a datelor (calculată în kilo octeţi) din agricultură a crescut de câteva zeci de ori faţă de nivelul atins până în anul 1980. În prezent, agricultura noastră dispune de calculatoare electronice din familia Coral şi Independent, de calculatoare de tip Felix C 256 - 1024 şi de câteva sute de microcalculatoare, cea mai mare pondere a acestor echipamente având-o unităţile agricole de producţie şi unităţile de cercetare ştiinţifică şi de producţie.

Cu sprijinul Comitetului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Ministerului Agriculturii, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice s-a elaborat strategia de informatizare a agriculturii în perspectiva anilor 2000-2010. Astfel, "centrul de greutate" al procesului de informatizare a fost plasat în unităţile agricole de producţie şi în organis­mele teritoriale din agricultură. În prezent, sunt organizate în 14 judeţe oficii de calcul şi staţii de calcul, aflate în subordinea direcţiilor generale pentru agricultură.

Exemple demne de urmat în procesul de in­formatizare, prin utilizarea eficientă a calculatoarelor electronice în aplicaţiile de programare operativă a producţiei agricole, în furajarea, selecţia şi reproducţia animală, în amplasarea optimă a culturilor, în planificare şi evidenţa financiar-contabilă şi în alte lucrări oferă şi nume­roase unităţi agricole, printre care întreprinderile avicole de stat din Bacău, Oradea şi Băicoi, combinatele de pro­du­cere şi industrializare a cărnii de porc din Ialomiţa, Timiş, Călăraşi ş.a.

În strategia de informatizare a agriculturii, ca, de altfel, şi în alte ramuri, se ur­mă­reşte introducerea calculatorului la locul de muncă al inginerului, tehnicianului, eco­no­mistului, şefului de fermă, planificatorului etc. Pentru rezolvarea sarcinilor de muncă. De altfel, se înregistrează o tendinţă de re­modelare a structurii acti­vităţilor des­fă­şu­rate de ce informaticieni, cu accent pe ela­bo­rarea produselor-program gene­rali­za­bile, orientate către utilizatorul "nein­for­­matician", de proiectare şi implemen­ta­re a unor sisteme performante de teleprelucrare a datelor şi a sistemelor de gestiune a ba­zelor de date, alături de o preocupare sus­ţinută de pregătire profesio­nală a utili­zatorilor şi de acordare a asistenţei tehnice unităţilor de producţie.
Dr ing. Valeriu Pescariu - Scînteia, nr. 14.544/1989

×
Subiecte în articol: agricol articolul zilei