În după-amiaza zilei de 14 martie 1989, la postul de radio Europa Liberă a fost prezentat un document în care Nicolae Ceauşescu era criticat într-un mod neobişnuit de şase veterani ai PCR.
Primul dintre aceştia era Gheorghe Apostol, prim-secretar al Partidului Muncitoresc Român în anii 1954-1955 şi pretendent la funcţia supremă în partid, în martie 1965, după decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Cu referire la "scrisoarea celor şase", în arhive se găseşte o scrisoare de trei pagini, dactilografiată, nesemnată şi datată 31 mai 1989. Judecând, însă, exclusiv după documentele din arhiva CC al PCR. Se pare că Apostol ar fi solicitat clemenţă din partea Comitetului Central al PCR şi a Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în urma scandalului provocat în luna martie 1989 de "Scrisoarea celor şase".
În şedinţa din 18 august 1989 a CPEx, Nicolae Ceauşescu a făcut referire la scrisoarea respectivă şi a explicat cum s-a acţionat, fără ca problema menţionată să fie trecută pe ordinea de zi a reuniunii. Redăm în continuare documentul.
Stenograma Şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 18 august 1989
Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. (...)
Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, ar mai fi o problemă. Gheorghe Apostol a trimis o scrisoare recent la Comitetul Central al partidului, prin care recunoaşte activitatea sa de spionaj şi acum cere clemenţă. Am stabilit ca un grup de tovarăşi să stea de vorbă cu el.
Poate ar fi bine ca tovarăşii Constantin Nicolae şi Ion Coman, care, împreună cu un grup de ilegalişti, au stat de vorbă cu el, să informeze Comitetul Politic Executiv.
Tov. Ion Coman: Să informeze tovarăşul Constantin, pentru că materialul l-am întocmit împreună şi sunt de acord cu el.
(Tov. Constantin Nicolae dă citire materialului referitor la discuţiile avute cu Gheoghe Apostol).
Tov. Nicolae Ceauşescu: Scrisoarea adresată de el Comitetului Central trebuie citită, nu acest material. Dă-mi, te rog, mie scrisoarea.
Tov. Elena Ceauşescu: Scrisoarea, că în rest nu are nici o importanţă.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Printre altele, în scrisoare spune că şi-a nesocotit obligaţiile de cetăţean român şi faţă de legile ţării, că regretă profund şi roagă conducerea partidului şi Consiliului de Stat să-i acorde clemenţă. Spune că îşi dă seama că a încălcat prevederile statutului, că a ajuns în situaţia gravă de a se fi pus în slujba acelora împotriva cărora a luptat cândva.
El însuşi recunoaşte că a intrat în legătură cu serviciile de spionaj străine şi, pus de acestea, a redactat diferite scrisori.
Tov. Elena Ceauşescu: Asta este esenţialul.
Tov. Nicolae Ceauşescu: A intrat în slujba spionajului imperialist şi sovietic. Asta este realitatea. Lucrul este recunoscut de el şi la cererea cărora a redactat, ca orice trădător, tot felul de materiale. Acesta este esenţialul.
Şi acum, după ce se angajează că nu mai face, în faţa tovarăşilor ieri a spus că îşi dă seama ce merită: "pedeapsa capitală". Acesta este esenţialul în ce a pus în scrisoarea lui.
Oricine poate să vină să spună dacă are o părere sau alta, dar el este vinovatul principal. Se ştie, Silviu Brucan este un agent vechi. S-a pus în slujba spionajului străin şi a organizat tot felul de acţiuni.
Sigur, declară acum că se căieşte şi cere iertare.
Tov. Elena Ceauşescu: Asta trebuia să spună.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De aceea am spus să meargă să stea de vorbă cu el câţiva tovarăşi care cunosc bine aceste lucruri. Asta este problema.
Sigur, până la urmă va trebui să informăm - într-o formă sau alta - partidul despre această trădare şi să vedem cum trebuie acţionat. Trădarea este trădare, punerea în slujba şi în serviciul spionajului străin este inadmisibilă cu calitatea de membru de partid. Problema cu calitatea de membru de partid s-a rezolvat de mult, dar vom vedea care vor fi măsurile ce trebuiesc luate, ca undeva, totuşi, să nu se considere că cineva poate să trădeze ţara, poporul, fără a fi tras la răspundere.
Aici autocritica nu mai are nici o valoare. Problemele de trădare nu se rezolvă prin autocritică, trădarea ţării nu se poate s-o rezolvi prin autocritică.
Tov. Elena Ceauşescu: Cine trădează răspunde.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Am vrut să informăm Comitetul Politic Executiv cu această problemă.
Se va continua să clarificăm lucrurile până la capăt, pe baza recunoaşterii, pentru că ei s-au adresat cu scrisori.
Foarte bine am făcut că au stat de vorbă tovarăşii din ilegalitate, care cunosc bine cum s-a muncit înainte şi au poziţie corectă faţă de partid.
Tov. Coman Ion: Este cu atât mai grav la Apostol, cu cât înainte de redactare a fost prevenit să nu ia legătura cu Brucan, care este spion în slujba imperialismului american. I-am atras atenţia că este pasibil de rigorile legii.
Tov. Nicolae Ceauşescu: El a venit din străinătate, a fost recrutat încă din străinătate şi aici a executat ce i s-a spus.
Tov. Elena Ceauşescu: Încă de mult timp a fost recrutat, în străinătate.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Acolo a devenit agent al spionajului străin.
Tov. Elena Ceauşescu: Iar aici şi-a continuat activitatea.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De altfel, el când a venit în ţară s-a oprit în Anglia, în RFG.
Tov. Constantin Nicolae: În Anglia a dat un interviu la reţeaua BBC, cu condiţia să fie difuzat după moartea lui.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Acolo, de fapt, s-a oprit să fie instruit cum să-şi ducă activitatea.
Asta este problema şi înseamnă că, realmente, trebuie să luăm o poziţie fermă faţă de tot şi de toţi cei care nesocotesc legile ţării. Aţi văzut cum au procedat în Cuba, inclusiv în China faţă de trădători, că altfel nu putem să le spunem.
Nu este vorba acum să ne grăbim. Trebuie totuşi o poziţie clară şi trebuie trase concluzii şi luate măsuri ferme.
Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să informăm partidul.
Tov. Nicolae Ceauşescu: De aceea am vrut să informăm Comitetul Politic Executiv şi să vedem, după
23 August, să informăm întregul partid.
Cu aceasta tovarăşi am putea să închidem şedinţa, să ne facem datoria şi să întâmpinăm 23 August cu rezultatele cele mai bune. Mai sunt doar câteva zile.
Bine, cu aceasta ridicăm şedinţa.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 56/1989