x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Evoluţia principalelor fenomene demografice în anul 1988

0
26 Feb 2009 - 00:00

În anul 1988, principalele fenomene demografice, compa­rativ cu 1987, au evoluat astfel:



Născuţi (vii) – 1987: 383.199; 1987: 380.043; diferenţe (+/-) faţă de 1987: -3.156;
Decedaţi (total) – 1987: 254.286; 1988: 253.370;
Diferenţe  (+/-) faţă de 1987: -916 (din care în vârstă sub 1 an: 1987: 11.077; 1988: 9.643; diferenţe (+/-) faţă de 1987: -1.434;
Spor natural – 1987: 128.913; 1988: 126.673; diferenţe (+/-) faţă de 1987: -2.240;
Căsătorii – 1987: 168.079; 1988: 172.527; diferenţe (+/-) faţă de 1987: +4.448;
Divorţuri – 1987: 34.110; 1988: 36.775; diferenţe (+/-) faţă de 1987: +2.665.

1. Natalitatea a fost de 16,5 născuţi vii la 100 de locuitori faţă de 16,7 la mie în 1987, mai ridicată în judeţele: Vaslui 21,8; Iaşi 21; Botoşani 20,1; Bacău 19,8; Bistriţa-Năsăud 19,6 şi mai scăzută în Bucureşti 12,6; Braşov 13,7; Timiş 13,9; Cluj 14,0; Arad 14,3; Caraş-Severin 14,3.

2. Întreruperile de sarcină pentru cauzele prevăzute de lege au fost de 74,1 mii, mai multe cu 12,3 mii faţă de a anul precedent. Pe cauze, situaţia se prezintă după cum urmează:
Total – 1987: 61.795; 1988: 74.077; diferenţe (+/-) faţă de 1987: +12.282;
Cauze medicale – 1987: 29.852; 1988: 30.725; diferenţe (+/-) faţă de 1987: +872;
Femeia are peste 45 ani – 1987: 1.161; 1988: 1.015; diferenţe (+/-) faţă de 1987: -146;
Femeia are 5 copii – 1987: 30.781; 1988: 42.337; diferenţe (+/-) faţă de 1987: +11.556.
Avorturile incomplete la prezentarea la spital au fost de 111,4 mii, în scădere cu 9,3 mii faţă de 1987, proporţiile cele mai scăzute ale acestora înregistrându-se în judeţele: Teleorman, Sălaj, Suceva, Covasna, iar cele mai mari în Bucureşti şi judeţele Gorj, Dolj, Iaşi, Prahova.

3. Mortalitatea generală a fost de 11 decedaţi la 1.000 de locuitori, comparativ cu 11,1 la mie în 1987, mai scăzută în judeţele: Braşov 8,5; Iaşi 8,8; Neamţ 8,9; Galaţi 9; Constanţa 9,1 şi mai ridicată în judeţele: Arad 14,6; Giurgiu 14,6; Mehedinţi 14,1; Teleorman 13,9; Bihor 13.
Mortalitatea infantilă în 1988 a fost de 25,3 decedaţi în vârstă sub 1 an la 1.000 de născuţi vii, în scădere faţă de 1987 cu 3,6 la mie, mai scăzută în judeţele: Sibiu 13,9; Harghita 17,7; Gorj 19,3; Timiş 19,4; Maramureş 19,5 şi mai ridicată în judeţele: Constanţa 39,2; Ialomiţa 37,5; Botoşani 37; Giurgiu 36,1; Bacău 33,2.

4. Sporul natural al populaţiei la 1.000 de locuitori a fost de 5,5 persoane, comparativ cu 5,6 persoane în 1987, mai mare în judeţele: Iaşi 12,5; Vaslui 11,8; Bacău 10,6; Bistriţa-Năsăud 9,8; Neamţ şi Suceava câte 9,6 şi mai mic în judeţele: Arad -0,3; Teleorman 0,4; Timiş 9,0; Mehedinţi 1,4; Bucureşti 1,5.

5. Căsătoriile încheiate în 1988 au reprezentat în medie 7,5 la 100 de locuitori, faţă de 7,3 la mie în 1987, iar divorţurile 1,6 la mie, comparativ cu 1,49 la mie în 1987.
Consiliul Sanitar Superior şi Ministerul Sănătăţii, pe baza analizei evoluţiei indicatorilor demografici în 1988 şi a modului de aplicare a măsurilor adoptate anterior, acţionează pentru creşterea sporului natural şi îmbunătăţirea în continuare a stării de sănătate a populaţiei.

* Natalitatea
În anul 1988 s-au înregistrat 380,0 mii născuţi vii, cu 3,2 mii mai puţin decât în anul precedent. Natalitatea a fost de 16,5 născuţi vii la 1.000 de locuitori, comparativ cu 16,7 la mie în anul 1987.
În profil teritorial, valorile cele mai ridicate şi cele mai scăzute ale natalităţii (născuţi vii la 1.000 de locuitori) se prezintă astfel:
Natalitate mai ridicată – Vaslui: 21,8; Iaşi: 21,3; Botoşani: 20,1; Bacău: 19,8; Bitriţa-Năsăud: 19,6; Suceava: 19,1;
Natalitate mai scăzută – Bucureşti: 12,6; Braşov: 13,7; Timiş: 13,9; Cluj: 14,0; Arad: 14,3; Caraş-Severin: 14,3; Teleorman: 14,3.
Se menţionează că în anul 1988 natalitatea a fost mai mare de 18 născuţi vii la 1.000 de locuitori în 15 judeţe.

* Avorturile
Avorturile incomplete la prezentarea la spital au fost în număr de 111,4 mii, în scădere cu 9,3 mii comparativ cu anul 1987. Numărul avorturilor incomplete la prezentarea la spital la 1.000 de născuţi vii a fost de 293, proporţiile cele mai mici şi cele mai mari înregistrându-se în judeţele:
Proporţii mai mici – Teleorman: 77; Sălaj: 124; Suceava: 144; Covasna: 171; Alba: 172; Harghita: 173; Satu-Mare: 173;
Proporţii mai mari – Bucureşti: 846; Gorj: 431; Dolj: 420; Iaşi: 406; Prahova: 399; Constanţa: 387; Caraş-Severin: 378.

* Mortalitatea generală
Numărul decedaţilor în anul 1988 a fost de 253,4 mii, cu 0,9 mii mai mic decât în anul precedent. Mortalitatea generală a fost de 11,0 decedaţi la 1.000 de locuitori, comparativ cu 11,1 la mie în anul 1987.
Nivelurile cele mai scăzute şi cele mai ridicate ale mortalităţii generale (decedaţi la 1.000 de locuitori), în profil teritorial, se prezintă astfel:
Mortalitate generală mai scăzută – Braşov: 8,5; Iaşi: 8,8; Neamţ: 8,9; Galaţi: 9,0; Constanţa: 9,1; Bacău: 9,2;
Mortalitate generală mai ridicată – Arad: 14,6; Giurgiu: 14,6; Mehedinţi: 14,1; Teleorman: 13,9; Bihor: 13,0; Timiş: 13,0.
Mortalitatea infantilă în anul 1988 a fost de 25,3 decedaţi în vârstă sub 1 an la 1000 de născuţi vii, în scădere faţă de anul 1987, când a fost de 28,9 la mie.
În profil teritorial, valorile cele mai scăzute şi cele mai ridicate ale mortalităţii infantile (decedaţi în vârstă sub 1 an la 1.000 de născuţi vii), în anul 1988, se prezintă astfel:
Mortalitate infantilă mai scăzută – Sibiu: 13,9; Harghita: 17,7; Gorj: 19,3; Timiş: 19,4; Maramureş: 19,5; Alba: 19,6;
Mortalitate infantilă mai ridicată – Constanţa: 39,2; Ialomiţa: 37,0; Botoşani: 37,0; Giurgiu: 36,1; Bacău: 33,2; Bistriţa-Năsăud: 30,0.

Sporul natural al populaţiei în anul 1988 a fost de 126,7 mii persoane, cu 2,2 mii mai mic decât în anul anterior. La 1.000 de locuitori, sporul natural al populaţiei a fost de 5,5 persoane, comparativ cu 5,6 persoane în anul 1987.

Nivelurile cele mai mari şi cele mai mici ale sporului natural al populaţiei la 1.000 de locuitori, în profil teritorial, s-au înregistrat în judeţele:
Spor natural mai mare – Iaşi: +12,5; Vaslui: +11,8; Bacău: +10,6; Bistriţa-Năsăud: +9,8; Neamţ: +9,6; Suceava: +9,6;
Spor natural mai mic – Arad: -0,3; Teleorman: +0,4; Timiş: +0,9; Mehedinţi: +1,4; Bucureşti: +1,5; Caraş-Severin: +1,7.

* Căsătoriile

Căsătoriile încheiate în anul 1988 au fost în număr de 172,5 mii, revenind în medie 7,5 căsătorii la 1.000 de locuitori, faţă de 7,3 la mie în anul precedent.

* Divorţurile
Numărul căsătoriilor desfăcute prin divorţ în anul 1988 a fost de 36,8 mii. Proporţia divorţurilor la 1.000 de locuitori a fost de 1,60, comparativ cu 1,49 în anul 1987.

În spiritul sarcinilor, orientărilor şi indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Marele forum al comuniştilor, al organismelor democraţiei muncitoreşti revoluţionare şi organizaţiilor de masă şi obşteşti de la sfârşitul lunii noiembrie 1988, Consiliul Sanitar Superior şi Ministerul Sănătăţii au analizat cu exigenţă şi responsabilitate evoluţia principalilor indicatori demografici în anul 1988, la nivelul ţării şi în profil judeţean stabilind ca o astfel de ana­liză să se facă în fiecare judeţ până la nivel de localitate. A fost analizat, de asemenea, modul în care se transpune în practică ansamblul de măsuri adoptate de plenara Consiliului Sanitar Superior pentru a se realiza un nivel mai ridicat al natalităţii şi al sporului natural al populaţiei, păstrarea şi îmbunătăţirea în continuare a stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii asistenţei medicale în concordanţă cu condiţiile asigurate de societatea noastră socialistă.
Arhivele Naţionale, fond CC al PCR – Secţia Cancelarie, dos. nr. 12/1989
Citeşte mai multe despre:   anul,   iasi,   locuitori,   timiş,   bacau,   natural,   judeţele,   populatiei,   comparativ,   teleorman,   decedaţi,   născuţi,   diferenţe,   din arhiva cc al pcr

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de