Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raport cu privire la încheierea primei etape a lucrărilor de sistematizare, organizare şi modernizare a comunelor şi localităţilor, perfecţionării şi organizării unităţilor economice din agricultură, sistematizarea reţelelor energetice, drumuri şi telecomunicaţii.
Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră a cunoscut, începând cu Congresul al IX-lea al partidului, o seamă de măsuri de profundă originalitate privind înfăptuirea politicii de repartizare raţională, echilibrată a forţelor de producţie, măsuri concepute şi elaborate din iniţiativa şi cu aportul determinant al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Reorganizarea administrativ-teritorială, hotărâtă de Conferinţa Naţională a partidului din anul 1967, a creat cadrul organizatoric pentru realizarea acestei politici care a impulsionat considerabil procesul de ridicare economico-socială a tuturor zonelor ţării, asigurând o legătură mai apropiată şi directă între centrul de decizie şi unităţile economice şi, în acest fel, condiţii favorabile pentru încadrarea armonioasă a fiecărui judeţ, a fiecărei comune şi localităţi în complexul dinamic al economiei naţionale.
În cadrul programelor de dezvoltare a tuturor judeţelor, a întregii ţări, aplicarea în viaţă a concepţiei revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la folosirea a peste o treime din venitul naţional pentru dezvoltare, în baza tehnico-materială a fiecărui judeţ, o înflorire fără precedent a condiţiilor de muncă şi viaţă, înfăptuindu-se astfel o politică de înalt umanism, statornic promovată de partid.
Remarcabilele realizări obţinute în cei 23 de ani de profunde transformări şi permanente înnoiri în viaţa economico-socială a întregii ţări, se reflectă şi în economia judeţului nostru, caracterizată pentru această perioadă printr-un ritm de creştere a producţiei industriale de 5,5 ori faţă de 1965, a producţiei agricole de aproape 3 ori faţă de aceeaşi perioadă; fondurile fixe productive au ajuns la un nivel de peste 42 miliarde lei, determinând un volum de activitate economică de aproape 100.000 lei/locuitor.
O puternică dezvoltare au cunoscut, pe baza îndrumărilor permanente, de înaltă competenţă şi ţinută ştiinţifică ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim-viceprim-ministru al guvernului şi în judeţul nostru, ştiinţa, învăţământul, cultura, activitatea politico-educativă de formare a omului nou, constructor conştient al viitorului său liber, factor determinant pentru progresul economico-social, pentru victoria socialismului şi comunismului în patria noastră.
Ca urmare a procesului de industrializare, precum şi de dotare social-culturală, au cunoscut o dezvoltare puternică toate localităţile judeţului. A fost realizat, începând din anul 1965, un număr însemnat de dotări de învăţământ, sănătate, cultură, comerţ: 101 şcoli, 166 unităţi sanitare cu 4.800 paturi de spitalizare, 269 unităţi de cultură, 255.000 mp spaţii comerciale, precum şi un volum însemnat de echipamente edilitare şi gospodăreşti. S-au construit în această etapă aproape 60.000 de locuinţe noi, astfel încât putem spune că dispunem astăzi de un fond locativ reînnoit în proporţie de trei sferturi, suprafaţa locuibilă ajungând la 12,92 mp pe locuitor.
În această perioadă numărul localităţilor urbane din judeţul nostru a crescut de la 2 la 8, iar ponderea populaţiei urbane atinge în prezent 52%, cu 103 mii persoane mai mult faţă de anul 1965.
Potrivit tezelor, principiilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în tezele din aprilie, trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare, de civilizaţie şi progres se va realiza o dată cu ridicarea nivelului de viaţă în toate localităţile ţării, având la bază obiectivele strategice şi hotărârile Congresului al XIII-lea al partidului privind ridicarea României în rândul ţărilor mediu dezvoltate, în baza dezvoltării intensive şi realizării unei noi calităţi în toate domeniile vieţii economico-sociale, aplicarea programelor de organizare şi modernizare, a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării în toate unităţile economice şi administrativ-teritoriale.
În conformitate cu hotărârile Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, şi în judeţul nostru a avut loc o analiză aprofundată a structurii reţelei de comune şi localităţi, precum şi a unităţilor economice din agricultură, urmărindu-se folosirea mai bună a potenţialului economic existent, a bazelor de producţie create, creşterea capacităţii fiecărei unităţi economice şi administrativ-teritoriale prin comasarea unităţilor mic fără posibilităţi de dezvoltare, utilizarea tuturor resurselor de muncă prin dezvoltarea unor activităţi de mică industrie, prelucrarea resurselor locale, precum şi prin extinderea unor unităţi existente care să asigure bazele ridicării nivelului de viaţă al populaţiei din comune şi sate.
La stabilirea teritoriului administrativ al comunelor s-a pornit de la necesitatea creării unor unităţi administrativ-teritoriale echilibrate din punct de vedere al potenţialului economic, în strânsă legătură cu suprafeţele agricole, populaţie şi forţa de muncă necesară pentru toate activităţile din teritoriu.
Analizele făcute au ţinut seama de obligativitatea înscrierii întregii activităţi economico-sociale a comunei în principiile socialiste ale autoconducerii, autofinanţării şi autogestiunii. Totodată, pentru conducerea cu mai mare eficienţă a tuturor activităţilor din teritoriu, pentru îmbunătăţirea accesului populaţiei la principalele dotări ale comunei, s-a urmărit asigurarea legăturilor directe şi eficiente între reşedinţa de comună şi unităţile economice şi localităţile acesteia, precum şi dimensionarea corespunzătoare a teritoriului administrativ al comunei.
Având în vedere principiile enunţate, s-a propus ca un număr de 53 de comune care se înscriu în criteriile de mai sus să fie menţinute în continuare, un număr de patru comune să primească în teritoriu administrativ unul sau mai multe sate, mărindu-şi astfel potenţialul economic şi asigurând, în acest fel condiţii mai bune de muncă pentru toată populaţia, iar un număr de şapte comune să se contopească, datorită potenţialului mai mic pe care îl au în momentul de faţă.
Ca urmare a noii organizări administrativ-teritoriale, reţeaua de localităţi a judeţului nostru se propune a fi compusă din: un municipiu, şapte oraşe şi 60 de comune.
Pe baza orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, se va acţiona ca, în conformitate cu programul etapizat, să fie dezvoltate în prima etapă satele reşedinţă a consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, în a doua etapă reşedinţele de comună, iar în a treia etapă satele cu posibilităţi de dezvoltare, situate în apropierea obiectivelor economice, unităţilor agricole, în centrul de greutate al activităţilor din agricultură, cu legături directe la căile de comunicaţie şi transport şi beneficiind de o dotare corespunzătoare.
În fiecare localitate-reşedinţă a consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist va exista un liceu de 12 ani, şcoli generale, un spital cu 50-100 paturi, cu maternitate, dispensar şi farmacie, un complex de cultură şi creaţie "Cântarea României", magazine, brutării, mori prestatoare, baie publică, creşe, grădiniţe, terenuri sportive, precum şi alte dotări necesare activităţii şi recreerii populaţiei.
În localităţile reşedinţă de comună vor funcţiona şcoli generale de 10 ani, iar în comunele cu peste 10.000 de locuitori şi un liceu de 12 ani; centre de cultură şi creaţie "Cântarea României", dispensare cu case de naşteri, staţionar şi farmacie, baie comunală, creşe, grădiniţe, magazine, mori, brutării şi alte dotări necesare.
În cadrul acţiunii de organizare a reţelei de localităţi a judeţului s-au realizat teritoriile necesare dezvoltării localităţilor, având la bază normele privind dimensionarea judicioasă a terenurilor din cadrul perimetrelor construibile, aprobate de Plenara Comitetului Central al partidului Comunist Român din iunie 1986. A rezultat că din totalul suprafeţei de teren cuprinsă în perimetrele construibile de 29.602 ha, se menţin în perimetru 11.471 ha, reducerea fiind de 18.131 ha, din care 1.800 ha reprezintă terenuri cuprinzând curţi-construcţii ce vor fi redate circuitului agricol pe măsura dezafectării localităţilor, diferenţa de 16.331 ha fiind deja înregistrată în evidenţa fondului funciar.
Prin programele judeţene, elaborate în concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională a partidului, se asigură însemnate creşteri calitative şi cantitative pentru dezvoltarea, în continuare, economico-socială a comunelor. Producţia globală agricolă va spori în acest an cu 10% faţă de realizările anului 1985, la principalele culturi producţiile medii crescând în aceeaşi perioadă cu 548 kg/ha la grâu, 4.210 kg/ha la porumb, 27.615 kg/ha la sfeclă şi 10.543 kg/ha la legume; efectivele de animale înregistrează de asemenea o evoluţie continuu ascendentă, sporind comparativ cu nivelele din anul 1981 cu 51% la bovine, 56% la ovine şi 30% la porcine.
Profunde mutaţii s-au produs şi în structura populaţiei ocupate în mediul rural atât pe seama creşterii gradului de mecanizare a lucrărilor din agricultură, cât şi prin dezvoltarea şi diversificarea activităţilor de industrie mică şi prestări servicii. În judeţul Arad volumul de activitate realizat în acest sector atinge în acest an valoarea de 8.000 lei/locuitor, devansându-se astfel cu un an sarcina stabilită pe ţară de Congresul al III-lea al consiliilor populare.
Urmare a indicaţiilor date de conducerea partidului şi statului, prin programele judeţene s-a prevăzut în acest an, realizarea a 27 mori şi 7 brutării, asigurându-se astfel în fiecare comună aceste servicii mult solicitate de
populaţie.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 21/1989
