Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raport cu privire la îndeplinirea planului repertorial al instituţiilor de spectacole şi concerte pe anul 1989 şi al proiectului stagiunii 1990 (I)
I. În lumina sarcinilor reieşite din Programul Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, din expunerile şi cuvântările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, din îndrumările şi recomandările tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-viceprim-ministru al Guvernului vizând necesitatea perfecţionării continue şi intensificării activităţii de ansamblu în domeniul politico-ideologic, cultural-educativ şi artistic, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste s-a preocupat în permanenţă de sporirea contribuţiei tuturor instituţiiilor teatrale şi muzicale la educarea în spirit comunist, revoluţionar, patriotic a maselor de oameni ai muncii, a tinerei generaţii, la formarea omului nou, cu un vast orizont de cultură şi înaltă conştiinţă socialistă, ataşat profund cauzei edificării socialismului şi comunismului în România.
Biroul Executiv şi Comisia pentru problemele teatrale şi muzicale ale Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste au luat măsuri de completare şi îmbunătăţire a repertoriului pe anul 1989, incluzând noi şi valoroase lucrări dramatice şi muzicale, în care se oglindeşte uriaşul proces al construcţiei politico-sociale în "Epoca Nicolae Ceauşescu", voinţa hotărâtă a poporului nostru de a transpune în fapte documentele programatice adoptate de partid, importanţa Actului istoric de la 23 August 1944, a caracterului profund revoluţionar al Congresului al IX-lea al partidului, marile obiective economice şi sociale realizate. Precizăm că lucrările aprobate în repertoriul stagiunii 1989 au fost pregătite şi difuzate publicului, majoritatea dintre ele fiind realizate la un înalt nivel artistic, fapt relevat şi cu prilejul fazei finale a Festivalului Naţional "Cântarea României".
S-au distins, în acest cadru, spectacolele cu piesele: "Moştenirea" de Titus Popovici, la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti; "Piticul din grădina de vară" de Dumitru Radu Popescu, la Teatrul Naţional din Craiova; "Cartea lui Ioviţă" de Paul Everac, la Teatrul Naţional din Iaşi; "A treia ţeapă" de Marin Sorescu, la Teatrul "L.S. Bulandra"; "Condamnat la libertate" de Dinu Săraru (dramatizare), la Teatrul Dramatic "Maria Filotti" din Brăila. În domeniul muzical menţionăm spectacolele de operă: "Eminescu" de Paul Urmuzescu, libretul de Gheorghe Buţă, la Opera Română din Bucureşti, "Călătorie în zori" de Liana Alexandra, libretul de George Arion, la Opera Română din Timişoara; de operetă" "Vis de primăvară" de Elly Roman, libretul de Val Săndulescu, la Teatrul Liric din Craiova; de balet: "Cântec înalt" de Irina Ogădescu-Ţuţuianu; "Vibraţii contemporane" de Şerban Nichifor, la Opera Română din Bucureşti; Simfonia a V-a "Pro patria" de Şerban Nichifor şi poemul simfonic "Flăcări" de Cătălin Ursu, la Filarmonica "George Enescu" din Bucureşti.
Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, împreună cu alţi factori, a organizat şi în acest an spectacole de amploare consacrate unor evenimente şi aniversări de mare importanţă (1 Mai, 23 August), cu participarea celor mai reprezentative colective artistice şi a unor actori şi muzicieni de frunte.
Instituţiile de spectacole şi concerte s-au preocupat intens de valorificarea potenţialului uman şi material, reuşind o mai bună organizare a muncii, întărirea disciplinei în toate sectoarele, însuşirea şi respectarea legalităţii socialiste. Nu s-au înregistrat abateri de la programele repertoriale aprobate, îmbunătăţindu-se şi sprijinul acordat instituţiilor de către organele locale.
Cu toate acestea, există încă unele neajunsuri în activitatea de ansamblu a instituţiilor teatrale şi muzicale, cum ar fi: calitatea artistică mai scăzută a unor spectacole, efortul insuficient de a menţine spectacolele la un nivel ridicat în turnee şi deplasări, deficienţe în folosirea judicioasă a tuturor cadrelor artistice etc. De asemenea, unele instituţii de profil nu au reuşit să-şi realizeze integral şi ritmic indicatorii de autofinanţare şi autogestiune, fapt ce a condus în unele cazuri la scăderea numărului de spectatori şi slăbirea eficienţei economice a unor manifestări artistice. În legătură cu toate aceste aspecte, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, împreună cu organele locale, a adoptat măsuri concrete, astfel încât ele să fie înlăturate şi să se asigure îndeplinirea şi depăşirea tuturor indicatorilor stabiliţi, să se realizeze o îmbunătăţire radicală a întregii activităţi.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Propagandă şi Agitaţie, dos. nr. 77/1989
Citește pe Antena3.ro
