Raportul Ambasadei României la Varşovia
Către Ministerul Afacerilor Externe
CC al PCR - Tovarăşului secretar Ion Stoica,
MAE - Tovarăşului ministru Ioan Totu,
Tovarăşului adjunct al ministrului, Constantin Oancea, Dr I,
Vineri, 28.07.1989, vor începe la Varşovia lucrările celei de-a doua părţi a Plenarei CC al PMUP (a XIII-a) unde se va face analiza recentelor alegeri pentru Seim şi Senat, precum şi problema candidaturii pentru funcţia de prim-ministru al guvernului.
În urma alegerilor de la 04.06.1989, în rândul membrilor de partid se manifestă tot mai mult nemulţumirea faţă de concesiile făcute "Solidarităţii" la "Masa Rotundă", precum şi pentru modul cum a fost organizată campania de alegeri şi rezultatele acesteia. Urmare a acestei situaţii, cât şi a pierderii de partid (PMUP) a rolului hotărâtor în Parlament, partidul nu mai poate continua politica reformelor singur şi nici măcar împreună cu celelalte forţe ale coaliţiei guvernamentale, fiind obligat ca în principalele probleme să apeleze la acordul opoziţiei, respectiv al "Solidarităţii".
Poziţia PMUP a slăbit şi în cadrul coaliţiei. Partidul Ţărănesc Unit şi Partidul Democrat acuză direct Partidul (PMUP) de înfrângerea coaliţiei în alegeri. Baza partidului îşi intensifică criticile la adresa conducerii partidului, inclusiv la adresa lui W.Jaruzelski, şi-şi exprimă părerea că pericolul diviziunii în partid creşte, cerând convocarea înainte de termen a celui de-al XI-lea congres.
În acest context de probleme, la 8 iulie a.c., la Universitatea din Varşovia s-au întâlnit reprezentanţi ai organizaţiilor de parptid din institute de învăţământ superior (din Varşovia, Poznan, Katowice şi Cracovia), unde s-a cerut începerea pregătirilor pentru Congersul al XI-lea (extraordinar). Cu acest prilej a fost iniţiată mişcarea intitulată "iniţiativa 8 iulie", care cere schimbări în conducerea partidului şi chiar denumirea acestuia (vom transmite un material separat cu ideile şi programul acestei mişcări).
Ca rezultat al nemulţumirilor şi curentelor fracţioniste existente în partid, numărul membrilor de partid continuă să scadă şi este posibil ca sub presiunea opoziţiei să se retragă din întreprinderile economice în virtutea cererii acesteia privind "depolitizarea întreprinderilor de producţie".
La Plenara care va începe vineri, 28 iulie a.c., sunt posibile schimbări în conducerea partidului şi se vor lua hotărâri privind convocarea celui de-al XI-lea congres chiar în acest an, cel mai târziu în primul trimestru al anului viitor. Întrucât W. Jaruzelski a fost ales preşedinte al RP Polone, se va trece la alegerea unui nou prim-secretar al partidului, prognozele făcându-se pentru M.F. Rakowski sau Marian Orzechowski. Se discută tot mai mult (de altfel, în presă apar tot felul de articole pe tema viitorului partidului) că la Congresul al XI-lea se va schimba denumirea partidului, orientările unora fiind spre social-democraţie. Se presupune chiar că se va forma un partid cu un caracter social-democrat şi un altul de stânga, marxist. Aceasta ar crea o situaţie deosebit de grea în partid, ducând şi mai mult la slăbirea lui. În Adunarea Naţională (Seim + Senat), unde "Solidaritatea" constituie o fracţiune puternică, aceasta va influenţa serios activitatea Parlamentului, în timp ce reprezentanţii coaliţiei se vor diviza în continuare. În unele probleme, o parte dintre deputaţii coaliţiei vor sprijini poziţia deputaţilor "Solidarităţii" (aceasta s-a văzut şi la votul pentru alegerea preşedintelui).
În ceea ce priveşte alegerea guvernului, nu sunt şanse până în prezent să se realizeze un guvern de largă coaliţie în care să intre şi reprezentanţi ai "Solidarităţii". W. Jaruzelski a început o serie de consultări cu conducerile partidelor din coaliţie şi ai "Solidarităţii" pe această temă, dar fără să se ajungă încă la un consens. În cazul în care "Solidaritatea" îşi va menţine poziţia de a nu participa la formarea noului guvern (deşi, în ultimele zile, L. Walesa a declarat că numai în condiţiile formării guvernului din membri ai opoziţiei pot să-şi asume răspunderea problemelor ţării), atunci noul guvern (de specialişti), în care vor intra reprezentanţi ai actualei coaliţii, va trebui să accepte şi alte compromisuri din partea opoziţiei.
Este posibil să fie un guvern de tranziţie, care în lunile următoare formării sale va lua o serie de măsuri (în principal, majorări de preţuri), care va face să crească şi mai mult nemulţumirea populaţiei, îndeosebi a oamenilor muncii încadraţi în sectorul socialist de stat. În ţară, deja aspectele aprovizionării pieţei au luat forme grave, preţurile cresc continuu, au loc greve în diferite unităţi economice şi se aşteaptă ca în urma noilor creşteri de preţuri, îndeosebi la produsele alimentare, ce se prevăd a intra în vigoare în august, să înceapă un nou val de greve profund economice şi atunci responsabilitatea va cădea pe noul guvern al "Micii coaliţii". În această situaţie, opoziţia va determina guvernul să demisioneze, cerând formarea unui nou guvern, constituit din nemembri de partid, în ideea "Salvării ţării", şi care să poată obţine şi de la Occident un ajutor economic şi financiar mai mare decât cel obţinut până în prezent. În acest timp, "Solidaritatea", care a şi anunţat formarea unui guvern "din umbră", îşi va consolida poziţia în societate şi nu este exclus să ceară organizarea de noi alegeri înainte de termen, motivând aceasta printr-o eventuală criză parlamentară sau chiar de guvern.
Vă vom informa în continuare cu hotărârile celei de-a XIII-lea plenare a PMUP şi consecinţele lor asupra vieţii politice din Polonia.
Ion Teşu
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 139-141
Citește pe Antena3.ro